Parlamentul European, rezoluţie privind statul de drept în România
În plenul Parlamentului European, a trecut astăzi rezoluţia asupra situaţiei statului de drept în România cu 473 de voturi pentru, 151 împotrivă şi 40 de abţineri.
Articol de Carmen Gavrilă, 13 Noiembrie 2018, 13:51
Rezoluţia asupra situaţiei statului de drept în România a fost adoptată de Parlamentul European cu 473 de voturi pentru, 151 împotrivă şi 40 de abţineri.
Documentul cuprinde îngrijorări legate de modificările la legile justiţiei, independenţa acestui domeniu şi slăbirea statului de drept, după cum relatează trimisul nostru la Strasbourg, Carmen Gavrilă.
Rezoluţia privind statul de drept în România este una nonlegislativă, dar se doreşte un semnal al Parlamentului European pentru Parlamentul şi Guvernul român, astfel încât acestea să aplice recomandările Comisiei de la Veneţia, să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia în funcţie şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar.
Liderul socialiştilor din Parlamentul European, Udo Bullmann, a spus că nu se poate pune un semn de egal între situaţia din România şi cea din Polonia sau Ungaria, unde se întâmplă lucruri mult mai grave.
Udo Bullmann: Am vrut o rezoluţie care să contribuie la aflarea adevărului, la o analiză corectă a chestiunii şi la îmbunătăţirea situaţiei în ţară. E greşit să punem România pe acelaşi loc cu Polonia când vine vorba de articolul 7.
Reporter: În schimb, liderul Popularilor Europeni, Manfred Weber, a spus că drepturile fundamentale nu sunt negociabile şi de aceea Partidul Popularilor Europeni a susţinut rezoluţia.
Manfred Weber: E clar că România înregistrează regrese în lupta anticorupţie şi în ce priveşte independenţa justiţiei. Sistemul judiciar e sub presiune, iar noi, grupul popularilor, suntem de partea cetăţenilor care au protestat în stradă, susţinând o Românie modernă.
Reporter: Cert este că toate familiile politice europene ar dori instituirea unui mecanism care să garanteze principiile fundamentale şi statul de drept şi care să se aplice tuturor statelor membre, pentru că articolul 7 şi instrumentele actuale nu mai sunt considerate suficiente.
