Parlamentul adoptă proiectul confiscării extinse a averilor

Proiectul de lege privind confiscarea extinsă a averilor a fost adoptat marţi de Camera Deputaţilor prin apel nominal cu 171 de voturi pentru, între care şi cel al deputatului PSD Marian Neacşu, singurul reprezentant al opoziţiei la şedinţa de plen.

Potrivit reporterului Radio România Actualităţi Iulia Gherman documentul a fost adoptat în varianta Senatului şi prevede că se supun confiscării mai multe bunuri în cazul în care persoana care le deţine a fost condamnată pentru comiterea anumitor infracţiuni şi dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material iar pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de cinci ani sau mai mare.

Confiscarea extinsă se aplică pentru acele bunuri pentru care există indicii că au fost procurate în mod ilicit de persoana condamnată prin practicarea unor activităţii infracţionale specificate în acest proiect.

--fb1Infracţiunile sunt cele de proxenetism, trafic de droguri, trafic de persoane, încălcarea regimului frontierei de stat, spălarea banilor, încălcarea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea terorismului, iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Alte infracţiuni sancţionate sunt nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materialelor nucleare sau alte materiale radioactive, falsificarea de monedă, divulgarea secretului economic, concurenţă neloială, deturnare de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, corupţie, evaziune fiscală, regimul vamal, bancrută frauduloasă, prin intermediul sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronice, traficul de organe.

Legea a fost adoptată prin apel nominal

Iniţial, documentul legislativ nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi adoptat.

Tabela electronică a înregistrat doar 162 voturi, cu două mai puţine decât minimul necesar.

Deputatul PDL Doru Leşe a cerut repetarea votului.

Social-democratul Marian Neacşu s-a opus reluării procedurii de vot.

La propunerea preşedintelui de şedinţă, democrat-liberalul Ioan Oltean, proiectul de lege a fost supus aprobării plenului prin apel nominal.

Votul din Camera Deputaţilor are valoare decizională asupra documentului legislativ care a plecat marţi către preşedintele Traian Băsescu pentru a fi promulgat.

Propunerea iniţială era ca toate averile nejustificate să fie considerate ilicite

Citiţi şi:

Lege pentru completarea Codului Penal şi a Legii. 286/2009 privind Codul Penal.

În 7 martie 2011, la bilanţul activităţii ministerului public, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, pleda pentru confiscarea averilor nejustificate ale condamnaţilor.

"Se întâmplă de multe ori, ca unui traficant de droguri să i se poată confisca doar sumele obţinute la ultima tranzacţie sau unui funcţionar corupt să i se confişte doar ultima mită şi să nu fie posibilă confiscarea averii pe care, în mod vădit nu o putea obţine din venituri legale. Este inechitabil şi nu putem continua în acest mod", spunea Codruţa Kovesi.

În opinia ei, justiţia va fi într-adevăr eficientă atunci când un condamnat va pierde toate bunurile dobândite nelegale.

Codruţa Kovesi preciza că atunci n-o să mai vedem situaţii în care infractorii îşi asumă riscul de a petrece un timp în închisoare ştiind că, după eliberare vor conduce maşini de lux şi vor locui în vile obţinute prin ilegalităţi.

Procurorul general afirma că este nevoie de norme care să răstoarne sarcina probei cu privire la caracterul licit al averii persoanelor condamnate.

Ulterior, în 1 iunie 2011, preşedintele Traian Băsescu declara că prezumţia caracterului licit al dobândirii averii din Constituţie a fost paravanul sub care, deşi s-a ştiut despre averi dobândite ilicit, nu au putut fi confiscate, iar statul nu şi-a putut recupera pierderile de la cei care au fraudat.

În 17 iunie 2011, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a constatat că eliminarea tezei a doua a art.44 alin.(8) din Constituţie, potrivit căreia "Caracterul licit al dobândirii se prezumă" este neconstituţională.

Pe 27 iunie 2011, preşedintele Traian Băsescu le cerea parlamentarilor să găsească o soluţie pentru transpunerea în legislaţia românească a deciziei 212/2005 a Consiliul ui JAI referitoare la confiscarea averilor obţinute illicit.

În iulie 2011, ministerul justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul de modificare şi completare a Codului Penal prin care a introdus instrumentul confiscării extinse a averii, motivând ca cele existente nu au contribuit suficient la asigurarea cooperării transfrontaliere eficiente în domeniu.

Senatul avea să adopte proiectul în decembrie 2011.

Confiscarea extinsă se poate dispune doar dacă persoana este condamnată pentru comiterea unei infracţiuni pentru care legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de cinci ani şi dacă valoarea bunurilor dobândite de respectiva persoană, într-o perioadă de cinci ani înainte de momentul săvârşirii infracţiunii, "depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de acesta în mod licit", se arăta în textul adoptat de Senat.

Legislaţia din România, mai îngăduitoare decât în Vest

Şi după adoptarea legii privind confiscarea extinsă a averilor, procurorii români trebuie să dovedească faptul că averea este obţinută în mod ilicit.

Nu acelaşi lucru se întâmplă însă în anumite state din vest.

SUA, Marea Britanie şi Franţa merg atât de departe, în cazul confiscării averilor ilicite, încât orice cetăţean trebuie, odată suspectat de încălcarea legii, să justifice chiar şi provenienţa fiecărui bănuţ dobândit.

"În SUA confiscarea bunurilor este foarte simplă şi se petrece indiferent pe ce nume se află proprietatea. Dacă ea nu poate fi justificată legal, atunci ea este confiscată.

"Problema în România este acea prezumţie că averea dobândită este legală. Nu cred ca ar trebui să existe o astfel de prezumţie", a spunea în iunie 2011 ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein.

Practic, este vorba despre inversarea sarcinii probei: nu anchetatorii sunt cei care trebuie să dovedească provenienţa ilicită a averii, ci suspecţii trebuie să-şi justifice bunurile.

SUA poate "îngheţa" preventiv averea unui suspect, pentru a o confisca apoi, chiar şi în lipsa probării comiterii vreunei infracţiuni, dacă ea este nejustificabilă.

Statele vestice au posibilitatea de a dispune confiscarea averilor rudelor, vecinilor sau prietenilor inculpaţilor, dacă se dovedeşte că aceştia din urmă le-au transferat bani sau bunuri, în încercarea de a li se pierde urma.

În Franţa instituţiile statului pot confisca şi averile celor care au ajutat, fie şi prin tăinuire, la ascunderea provenienţei reale a averilor ilicite.

În Marea Britanie, poliţia poate dispune confiscarea oricărei sume mai mari de 1.000 de lire sterline şi a oricărui bun a cărui valoare depăşeşte această limită, dacă persoana oprită pe stradă, pentru un banal control de rutină, nu le poate justifica.