ONG-urile critică noile cărţi de identitate

Cărţile de identitate electronice, pe care guvernul vrea să le introducă de la 1 ianuarie 2011, stârnesc dezbateri aprinse.

La fel ca în scandalul paşapoartelor biometrice, mai multe organizaţii neguvernamentale critică măsura, pe motiv că încalcă dreptul la viaţă privată.

La sediul ministerului de interne a avut loc vineri o dezbatere între reprezentanţii ONG-urilor, asociaţiile pentru apărarea drepturilor omului şi reprezentanţi ai ministerului de interne.

Una dintre principalele critici adusă acestui proiect de către ONG-uri este amprentarea obligatorie, prin care oamenii sunt trataţi precum infractorii, potrivit acestora.

"Cerem interzicerea folosirii cip-urilor şi a memoriilor electronice de orice fel în cărţile de identitate date poporului român", au declarat reprezentanţii ONG-urilor.

Aceştia au mai spus că nu există nicio directivă europeană concretă care să oblige la introducerea cip-urilor în cărţile de identitate.

Reprezentanţii ONG-urilor au spus că prin introducerea cărţii de identitate se încalcă Constituţia, iar cetăţenii nu pot fi obligaţi să fie amprentaţi.

Cărţi mai greu de falsificat

Ministerul de interne respinge ideea că oamenii sunt trataţi precum infractorii şi argumentează că motivul pentru care se intenţionează introducerea amprentelor pe cărţile de identitate este acela că, în acest fel, falsificarea documentelor devine mult mai dificilă.

Sorin Bălaşa, din partea Direcţiei evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date a spus că aceste cărţi de identitate vor conţine datele personale fără numele părinţilor, vor avea un cip cu amprentele a două degete care va fi în interiorul cărţii de identitate.

Cărţile de identitate electronice urmau să fie introduse din 2003, dar executivul a amânat termenul în mai multe rânduri, pentru că infrastructura nu era pregătită.

Pentru ca sistemul cărţii electronice de identitate să fie implementat este necesară o investiţie de 32 de miliarde de lei.