Ofensivă americană în economia românească

SUA în al doilea mandat al preşedintelui Barack Obama ar trebui să pună un accent mai mare pe domeniul economic în relaţia cu România, a declarat în exclusivitate pentru Radio România Actualităţi preşedintele Consiliului de Afaceri Americano - Român, care şi-a făcut oficial lansarea la Bucureşti cu ocazia unei misiuni de promovare economică.

Din Consiliu fac parte 13 companii multinaţionale americane ca Chevron, care de altfel a şi iniţiat proiectul, sau Cargill ori ExxonMobil.

Scopul Consiliului este sa identifice oportunităţile de afaceri din România şi să discute cu oficiali români despre restricţiile de acces pe pieţele celor două ţări şi despre regulamentele şi politicile Comisiei Europene.

Preşedintele consiliului de afaceri Americano-Român, Eric Stewart a avut întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu premierul Victor Ponta şi cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean.

Erick Stewart a explicat, în interviul acordat pentru Radio România Actualităţi, ce ar trebui să facă în plus administraţia Obama în relaţia cu România.

Eric Stewart: Eu cred că accentul ar trebui să fie în domeniul economic. Relaţia noastră politică şi militară este extraordinară dar în cea economică avem nevoie de o aprofundare. În România, domeniile cu cel mai mare potenţial de creştere sunt agricultura şi energia, unde sunt foarte multe oportunităţi pe care sper că România le va fructifica când vine vorba de petrol din subsolul mării, gaze de şist, energie eoliană, biocombustibili, transport de energie din Caucaz şi Asia Centrală. De asemenea în domeniul sănătăţii sunt multe oportunităţi iar lucrul bun e că în acest domeniu nu numai se crează slujbe dar sunt slujbe foarte bine plătite, de exemplu în cercetare, în ştiinţă. România prezintă oportunităţi şi în domeniul apărării, în manufactură şi în servicii financiare. Tocmai acestea sunt domeniile în care activează companiile americane din acest Consiliu de Afaceri Americano-Român şi care sunt foarte decise să facă afaceri aici.

Reporter: Este probabil cel mai puternic semnal de până acum, de la investitorii americani. De ce aţi aşteptat atât şi de ce tocmai acum, înainte de alegeri, pentru că de obicei investitorii aşteaptă să vadă rezultatele şi apoi se decid.

Eric Stewart: Cele mai multe dintre companiile din Consiliu deja au afaceri în România dar acum văd potenţial pentru o creştere şi mai mare. Cele mai multe companii intră pe o piaţă cu scopul de a oferi servicii acelei pieţe. România este o piaţă de cam 20 de milioane de oameni, deci o dimensiune bună pentru investiţii destul de mari. Dar acum multe companii americane văd dincolo de piaţa românească, văd România ca un hub, un nod în Europa Centrală şi de Est, o zonă de trecere spre vestul Europei dar şi spre Asia Centrală şi Caucaz, deci privesc România mult mai strategic. Cele mai multe companii care deja sunt aici, nu fac de la început o mare investiţie, ci unele mai mici, testează apele, construiesc relaţii şi cresc. Companiile americane în special vor relaţii pe termen lung, nu scurt. Nu vor să facă profit rapid ci caută parteneriate strategice pe termen lung, de zeci de ani. De ce venim acum? Pur şi simplu pentru că trebuie să fim mai bine organizaţi şi să capitalizăm aceste oportunităţi. România a obţinut un succes enorm într-un timp foarte scurt.

Reporter: Este vreuna dintre aceste multinaţionale interesată de lista de companii scoase spre privatizare de statul român, ca Oltchim de exemplu?

Eric Stewart: Nu pot vorbi despre tranzacţii specifice dar cu sinuranţă aceste privatizări sunt oportunităţi care vor atrage interesul companiilor americane, a investitorilor americani şi a fondurilor de investiţii în acţiuni. Companiile americane se orientează mult mai ferm spre România şi datorită taxelor mici, mâinii de lucru bine pregătite, datorită poziţiei geografice, stabilităţii date de regulile UE dar şi pentru că România este o ţară cu o traiectorie în creştere. Multe ţări au acum o traiectorie lineară, dar nu şi România.

Reporter: Companiile multinaţionale sunt deseori criticate în SUA pentru că nu creează slujbe pentru americani ci pentru alte ţări, în cazul nostru România. Acest interes uriaş manifestat acum de companiile americane pentru România are legătură cu intenţia preşedintelui Obama de a mări taxele pentru profiturile mari?

Eric Stewart: Companiile iau decizii cât de bine pot pe baza factorilor şi pur şi simplu caută medii de afaceri care sunt STEP, adică ţări cu stabilitate, transparenţă, eficienţă şi predictibilitate, asta caută companiile. Există factori importanţi ca taxele, mâna de lucru, legislaţia muncii, regulamentele. Ce nu se arată în SUA este că atunci când o companie americană face investiţii în străinătate, la fiecare două slujbe create în România de exemplu, apare una în Statele Unite care să sprijine acea investiţie. E o lume globalizată iar companiile iau decizii în funcţie de ce este mai eficient şi profitabil pentru ele.

Reporter: În discuţia cu oficialii români apare ceea ce dumneavostră numiţi restricţii de acces pe piaţă. Despre ce este vorba?

Eric Stewart: Un domeniu cu obstacole ar fi infrastructura dar cred că e de fapt o mare oportunitate nu neapărat o problemă, pentru că există de exemplu posibilităţi de construire a unor aeroporturi, pentru amenajarea Dunării, pentru transport de energie dinspre Est sau pentru energie românească spre Vest. Fondurile europene pot ajuta astfel de investiţii.

Reporter: Dar poziţia Comisiei Europene este că banii europeni sunt ca să se creeze investiţii noi, afaceri noi, iar marile companii sunt destul de bogate ca să îşi facă singure investiţiile.

Eric Stewart: Aceasta a fost cea mai mare problemă pentru companiile americane – accesul la capital. Ar fi o prostie ca aceste companii să nu se folosească de astfel de fonduri europene.

Reporter: Ţările est europene ca România au fost văzute uneori ca mai apropiate de SUA decât cele vestice. Încearcă aceste companii americane să determine schimbări de politici şi reguli economice în Uniunea Europeană prin intermediul ţărilor mai noi membre, ca România?

Eric Stewart: Nu ştiu dacă aceasta este strategia companiilor americane dar probabil că da, datorită similarităţilor şi relaţiei speciale cu ţări ca România. Economic relaţia nu e destul de specială şi ar trebui să fie. Cu singuranţă companiile americane vor continua să facă lobby la Bruxelles. Şi europenii încearcă să influenţeze politicile americane. Nu ştiu dacă e neapărat o strategie a companiilor americane să folosească avantajul guvernelor est europene dar cert e că noi şi aceste guverne avem poziţii similare în multe privinţe.

Companii americane de renume, membre ale Consiliului de Afaceri Americano-Român

Consiliul de Afaceri Americano-Român (American – Romanian Business Council – AMRO) are în componenţă 13 membri – companii americane de renume, cum ar fi Chevron, Exxon, ADM, Smithfield, Raytheon, Pharma, Metlife, Cargill, Amgen, Timken, Mega, Eli Lilly, Johnson & Johnson, provenind din diverse domenii de afaceri: energie, agricultură, industria de apărare, industria farmaceutică, industria prelucrătoare, infrastructură de stocare, asigurări.

Conducerea Consiliului este asigurată de Chevron - preşedinte şi ADM - vicepreşedinte.

În funcţia de preşedinte executiv al noii structuri a fost ales Eric Stewart.

El îndeplineşte, de asemenea, funcţia de director executiv al Consiliului de Afaceri SUA-Turkmenistan şi de preşedinte al Consiliului de Afaceri SUA-Polonia.

Eric Stewart este, în prezent, partener la firma de lobby şi consultanţă fiscală Williams & Jensen, PLLC, la care a aderat în 2008 şi în care reprezintă clienţii în relaţia cu administraţia centrală, Congresul SUA şi anumite guverne străine într-o serie de politici internaţionale şi probleme interne.

Eric Stewart îndeplineşte şi funcţia de consilier la Camera de Comerţ a SUA, unde a fost angajat în iulie 2006, ca şef al Platformei de afaceri Eurasia, iniţiativă menită să ajute companiile americane să facă afaceri cu ţările riverane Mării Negre şi Mării Caspice: Turcia, Kârgâzstan, Tadjikistan, Kazahstan, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Turkmenistan şi Uzbekistan.

Între 2003 şi 2006, Eric Stewart a fost numit de către Administraţia Bush şi a activat ca adjunct al asistentului secretarului comerţului pentru Europa / Eurasia, unde a condus activităţile de comerţ şi politicile de investiţii pentru mai mult de 50 de ţări din regiune, şi a fost responsabil pentru dezvoltarea de programe, politici şi strategii menite să consolideze poziţia comercială a SUA în Europa.