Obiceiuri și tradiții de Sfântul Mucenic Gheorghe

În fiecare an, la 23 aprilie, este prăznuit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Anul acesta, deşi este Postul Mare, acest praznic va fi sărbătorit aşa cum se cuvine, a subliniat parohul Bisericii Ortodoxe Române cu hramul Schimbarea la faţă din Parcul Tricolorului din Reşiţa, Nicolae Haţiegan.

Gheorghe s-a născut în Capadocia, din părinţi creştini. A urmat cariera militară şi a ajuns comandant în armata Împăratului Diocleţian. În anul 303, împăratul a dat un decret prin care toţi creştinii erau obligaţi să se lepede de credinţa în Hristos şi să se închine zeilor. Sfântul Gheorghe, pentru că nu a vrut să se jertfească zeilor, a fost condamnat la moarte prin decapitare în urmă cu 1711 ani, într-o zi de 23 aprilie.

Gheorghe este „sfântul purtător de biruință”, atât în țările ortodoxe, cât și în cele catolice. Este un martir militar care, încă de acum 1.000 de ani, era patronul cavalerilor cruciați.

Credinţe şi superstiţii de Sfântul Gheorghe: Oamenii se scaldă înainte de răsăritul soarelui într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor. Busuiocul semănat înainte de răsăritul soarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstit de toată lumea.

La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece. Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros. La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.

Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine. Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos). În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an. Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat. Dacă la Sân-Giorgiu e ploaie – se face grâu şi fân.

Ziua de 23 aprilie marchează în calendarul popular începutul anului pastoral. Denumită popular Sângiorz, este o sărbătoare prestigioasă cu semnificaţii multiple: agrare, pastorale, dar și de luptă cu forțele răului. Sângiorzul deschide şi ciclul vegetaţional, marcând intrarea în anotimpul cald, care se va încheia la Sf. Dumitru (Sâmedru). Apa, focul şi ramurile verzi sunt prezenţe emblematice ale aceste sărbători, având calităţi purificatoare, stimulatoare și de luptă contra duhurilor rele.

Peste 900 de mii de români îşi sărbătoresc astăzi, de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe onomastica, informează Ministerul Administraţiei şi Internelor. Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, dintre românii sărbătoriţi, peste 750 de mii sunt bărbaţi, iar 180 de mii femei. Majoritatea românilor care îl au ca patron spiritual pe Sfântul Mare Mucenic poartă numele de Gheorghe, George, Gheorghiţă şi Ghiţă, iar femeile care îşi sărbătoresc onomastica se numesc Georgeta, Georgiana, Geta, Gina şi Ghiţa.