O nouă constituţie pentru Republica Moldova

Comisia pentru reformă constituţională din Moldova a anunţat că va prezenta varianta finală a legii fundamentale, documentul urmând să fie examinat de comisia pentru democraţie a consiliului europei, cunoscută drept comisia de la veneţia, şi ar urma să fie adoptat prin referendum naţional până în 16 iunie.

Proiectul noii Constituţii prevede reforme majore ale legii fundamentale.

Noul proiect conţine 31 de articole noi şi alte 80 modificate şi completate.

Legea supremă va conţine în final 156 de articole, faţă de 143, în prezent.

Noua constituţie va putea fi adoptată doar prin referendum.

Potrivit proiectului, Republica Moldova ar putea deveni semiprezidenţială, şeful statului urmând a fi ales direct de către popor şi nu de către Parlament, aşa cum este în prezent.

Mandatul şefului statului rămâne de patru ani, în schimb preşedinte va putea deveni numai persoana care are vârsta minimă de 40 de ani.

De asemenea şeful statului va putea fi demis prin referendum, iar deputaţii şi primul-miniştru vor vor trebuii să aibă vârsta minimă de 21 de ani împliniţi, cei din urmă fiind obligaţi să depună jurământ.

Experţii în drept constituţional de la Chişinău au oferit două variante pentru articolul cu privire la limba oficială a Republicii Moldova.

Prima variantă prevede ca limba oficială să fie limba română, iar în cea de-a doua este menţionat ca limba oficială a Republicii Moldova să fie stabilită prin lege organică.

De asemenea în proiectul constituţional al Republicii Moldova mai este reglementat dreptul la vot de la 16 ani, o practică existentă în ţările europene.

După decizia comisiei moldovene, proiectul noii constituţii va fi expediat spre avizare comisiei de la Veneţia.

Partidul comuniştilor şi Edinaia Moldova, partid de stânga, resping categoric o nouă constituţie, în timp ce partidul liberal democrat, aflat la guvernare, şi-ar dori o republică prezidenţială.