Numărul românilor care lucrează peste hotare, necunoscut

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană şi apoi cu intrarea efectivă în clubul european a început şi exodul forţei de muncă româneşti în străinătate.

Procesul are loc în baza principiului liberei circulaţii a forţei de muncă în spaţiul comunitar.

Nimeni nu ştie precis câţi români lucrează acum în străinătate.

Ministerul afacerilor externe apreciază că 1,2 milioane de români ar lucra legal în alte ţări.

Ministerul muncii crede că ar fi vorba de peste 2 milioane luându-i în considerare şi pe cei care muncesc fără forme legale, iar Blocul Naţional Sindical propune o cifră de 3,4 milioane de persoane.

Peste 5 milioane de persoane au rămas să lucreze în ţară şi au forme legale, spune purtătorul de cuvânt al Inspecţiei Muncii, Eugen Tifin.

"Luând în calcul ultima înregistrare generală din Registrul General de Evidenţă al Salariaţilor, asta însemnând sfârşitul lunii aprilie, în baza de date a Inspecţiei Muncii au fost înregistraţi ca salariaţi activi 5.157.434 de persoane. Peste 90% din contractele active de pe piaţa muncii din acest moment sunt cu durată nedeterminată.

"Domeniile care reies ca top de orientare a celor care lucrează că acte în regulă, avem pe primul loc industria, care asimilează cel mai mare număr de contracte, urmând bineînţeles comerţul, învăţământul şi construcţile" a explicat Eugen Tifin.

Cei mai mulţi români din afara graniţelor lucrează în agricultură

Numărul românilor care şi-au căutat de lucru în străinătate a crescut de la an la an, iar domeniul-vedetă a rămas de departe agricultura.

Restul lucrătorilor români s-au încadrat în alte ocupaţii precum domeniul hotelier, îngrijire persoane vârstnice sau mecanici auto, asta în condiţiile în care România are deficit mare de persoane pe anumilte domenii.

"Faţă de România, deficitul de forţă de muncă calificată se manifestă aproape în toate domeniile. Avem aproape în toate sectoarele de activitate un deficit de lucrători calificaţi, avem deficite de ingineri, avem deficite de tehnicieni, stăm prost la zona personalului IT, continuăm să plătim prost în industria navală; în timp ce lucrători se formează destul e greu în acest domeniu, cel puţin sudorii în industria navală sunt extrem de căutaţi în afară şi pleacă de la salarii de 500, 600, 700 de euro în România se duc să lucreze pe 3, 4, 5.000 în afara Românei.

"Din păcate, în România zonele industriale care se consolidează sunt în general industrii de lohn cu muncă intensivă şi plătită prost" a spus preşedintele Blocului Naţional Sindical, Costin Dumitru.

Nemţenii, cei mai dispuşi să muncească în străinatate

Conform unui studiu, în ceea ce priveşte judeţele ţării cu cei mai mulţi locuitori plecaţi la muncă peste graniţe, Neamţul conduce detaşat cu 11% dintre cetăţeni care muncesc în străinătate.

Pe locul 2 se află Bacăul cu 9%, urmat de Suceava şi Bistriţa cu câte 8% dintre locuitori plecaţi în afara ţării.

În schimb, din judeţele Dâmboviţa şi Giurgiu şi din Bucureşti au plecat la muncă în afara ţării circa 1% dintre locuitori.

De altfel, în sudul ţării sunt cei mai puţini români plecaţi în străinătate.

Ca o soluţie la ceea ce se întâmplă cu piaţa muncii din România, preşedintele Blocului Naţional Sindical, Costin Dumitru, a precizat că este nevoie ca tot sistemul educaţional din ţară să fie regândit.

El propune ca angajatorii, prin măsuri stimulative, să fie implicaţi într-o mai mare măsură, astfel încât tinerii care ies de pe băncile şcolii să fie pregătiţi pentru piaţa forţei de muncă.