Numărul consumatorilor de droguri, în creştere în România

Consumul de droguri foarte periculoase, ca heroina sau cocaina, la nivel european, este în scădere - arată cel mai recent raport al Observatorului European pentru Droguri şi Toxicomanie, dat publicităţii joi, dar cifrele continuă să îngrijoreze organizaţiile internaţionale.

Peste 80 de milioane de europeni au consumat canabis măcar o dată, iar Europa a devenit un producător important al acestei substanţe.

În România se înregistrează o creştere a numărului de utilizatori de droguri printre tineri şi, ca un specific al ţării, nu există diferenţe de cifre între utilizatorii bărbaţi şi femei.

Problemele României constau în primul rând în a asigura servicii pentru dependenţii de consiliere şi dezintoxicare.

Acestea sunt disponibile pentru mai puţin de jumătate din persoanele care le solicită în mod activ.

Rezultatele studiului naţional plasează România între ultimele zece state europene, ca nivel al prevalenţei consumului oricărui tip de drog ilicit, cel puţin o dată în viaţă, în rândul elevilor de 16 ani, ţara noastră situându-se cu opt procente sub media europeană înregistrată.

Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în cazul consumului de canabis, haşiş, de substanţe inhalante şi amfetamine.

Prevalenţele consumului de substanţe cu efect psihoactiv cel puţin o dată în viaţă plasează aceste substanţe printre cele mai consumate droguri în rândul elevilor de 16 ani din România, alături de canabis, haşiş şi subtanţe inhalante.

În România nu se înregistrează diferenţe între fete şi baieţi

Pentru prima dată, în cadrul studiilor se înregistrează un debut precoce al consumului de canabis în rândul elevilor de 16 ani.

Din punctul de vedere al distribuţiei pe sexe, România se află printre puţinele state cuprinse în studiu care nu înregistrează diferenţe între fete şi băieţi în ceea ce priveşte consumul.

Ca distribuţie teritorială, deşi încă admiterea la tratament pentru consumul de opiacee rămâne concentrat în zona Capitalei, se înregistrează la valori mici o răspândire teritorială a acestui tip de consum, iar zonele cu cel mai mare risc se conturează în jurul marilor centre universitare sau judeţe de graniţă.

În ceea ce priveşte statusul economic şi educaţional al persoanelor aflate în tratament, acestea sunt în general persoane fără venit, inactive economic, cu un nivel de educaţie scăzut sau foarte scăzut, care locuiesc împreună cu familia şi care au solicitat asistenţă din iniţiativă proprie sau care au fost propuse de către specialiştii din sistemul de sănătate.

Din raport mai reiese şi faptul că a crescut numărul cazurilor persoanelor cu diferite afecţiuni psihice, ca urmare a consumului de droguri, iar în ceea ce priveşte decesele, trebuie să vă spun că numărul acestora a scăzut cu până la patru ori, însă a crescut numărul persoanelor care au murit în urma problemelor, complicaţiilor de pe urma consumului de droguri.