Nuclearelectrica „ocupă un loc central în Strategia de Securitate Energetică”

Proiectul unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care are în momentul de faţă două unităţi funcţionale, a primit opinia pozitivă a Comisiei Europene în ceea ce priveşte aspectele tehnice şi de securitate nucleară. Proiectul este derulat de compania EnergoNuclear, deţinută integral de Societatea Naţională Nuclearelectrica. În conformitate cu Tratatul Euratom, dezvoltatorii de proiecte nucleare au obligaţia de a anunţa Comisia Europeană cu privire la proiectele de investiţii în avans şi de a demonstra conformitatea lor cu cele mai înalte standarde de securitate. România a trimis notificare în luna mai a anului trecut, iar punctul de vedere al executivului comunitar este rezultatul unor analize elaborate. Cum poate acum România să îşi porească potenţialul energetic nuclear? Discutăm cu invitatul "Apelului matinal", Cosmin Ghiţă, director general al Societăţii Naţionale Nuclearelectrica. Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa, dumneavoastră şi a ascultatorilor dumneavoastră!
Evaluarea pozitivă a Comisiei Europene deschide practic şi calea realizării investiţiilor în Unităţile 3 şi 4. Ce urmează însă acum?
Într-adevăr, evaluarea pozitivă a Comisiei Europene pentru proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CN Cernavodă deschide calea pentru realizarea investiţiilor. Următorii paşi includ contractarea serviciilor de inginerie şi de construcţie, structurarea finanţării şi obţinerii avizurilor pozitive, tot de la Comisia Europeană, în materie de pachete de ajutor de stat, cele care au fost deja anunţate şi agreate la nivelul statului român prin intermediul Acordului de Sprijin care a fost semnat anul anul trecut. Ce aş vrea să vă atrag atenţia este că astfel de proiecte necesită o implicare a statului. Sunt proiecte foarte mari şi acum practic trebuie să intrăm în faza doi a proiectului, având în curs de derulare în momentul de faţă o procedură de achiziţie în acest sens.
Există aşadar un plan de investiţii, dar cine îl poate gestiona?
Momentan îl gestionează şi îl gestionează chiar bine EnergoNuclear, filiala deţinută de SNN, în proporţie de 100% şi care a fost desemnată la nivelul statului român, care va beneficia şi de sprijin în acest sens pentru a putea realiza acest proiect.
Ce loc ocupă toate aceste componente ale industriei nucleare electrice în strategia energetică naţională?
Componentele industriei energiei nucleare sau industriei nucleare electrice ocupă, din punctul meu de vedere, un loc central în strategia energetică naţională a României, pentru că contribuie semnificativ la securitatea energetică a ţării şi mai ales în atingerea obiectivelor de decarbonizare. Extinderea capacităţilor nucleare, inclusiv dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 şi a reactoarelor modulare mici, va permite României să asigure 66% din energia curată dintr-o singură sursă la finele deceniului. Astfel, Nuclearelectrica, Compania Naţională de EnergieNucleară din România, ocupă un loc central în Strategia de Securitate Energetică. Cu două unităţi nucleare CANDU la Cernavodă, aceasta contribuie cu peste 18% la producţia de energie nucleară şi 33% la producţia de energie fără emisii de CO2 din România. Pe lângă extinderea capacităţii nucleare, Nuclearelectrica investeşte şi în tehnologii inovatoare şi sustenabile, cum ar fi facilităţile de eliminare a tritiului, prima instalaţie pe care o dezvoltăm în Europa, care va permite României să devină un centru european pentru producţia şi exportul de tritiu, care este un candidat al reactoarelor de fuziune curat. Aceste iniţiative plasează Nuclearelectrica într-un rol esenţial nu doar în România, ci şi pe scena internaţională, contribuind semnificativ la obiectivele de decarbonizare, securitate energetică prin promovarea soluţiilor nucleare inovatoare şi sustenabile.
Aşadar, în România, energia nucleară poate fi şi verde, respectând toate normele de mediu, asta că tot aminteaţi şi de energia curată.
Absolut, şi sunt mesaje pe care le vedem atât la nivelul Comisiei Europene, /.../. În cursul lunii mai am avut trei comisari care se uită şi văd tehnologia nucleară ca fiind net zero. Multe ţări, cum sunt Canada sau multe ţări membre ale OECD-ului, emit bond-uri verzi pentru susţinerea proiectelor de energie nucleară, iar, chiar dacă ar fi să mă uit la Nuclear Energy Summit din 2024, primul eveniment internaţional dedicat exclusiv rolului avantajelor şi beneficiilor majore ale energiei nucleare, unde am avut prezenţa mai multor şefi de stat şi a directorului general al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică, dl Rafael Mariano Grossi, s-a subliniat foarte clar acest lucru şi rolul pe care energia nucleară îl joacă, un rol central în atingerea ţintelor de mediu ale planetei. Pentru România extinderea capacităţii nucleare până la 3.262 de MW, după 2031 înseamnă nu doar mai mulţi MW în sistem, înseamnă în primul rând securitate energetică şi o dezvoltare economică pe întreg lanţul valoric, înseamnă beneficii economice şi sociale pentru toate comunităţile şi consolidarea României ca centru de expertiză şi componenţă majoră a lanţului de aprovizionare la nivel regional.
Şi mai am încă o întrebare pentru dvs. Ce va însemna pentru România operaţionalizarea celor patru unităţi nucleare la Cernavodă? Ce implică inclusiv pentru economia naţională?
Pe de o parte, după cum am spus, dublarea capacităţii energetice, mai ales într-un moment la care ne uităm la un declin al unităţilor de producţie de energie electrică, ceea ce e binevenit, iar totodată mai înseamnă evitarea emiterii a 20 de milioane de tone de dioxid de carbon anual şi crearea a peste 19 mii de locuri de muncă direct şi în industria orizontală.
Mulţumim pentru toate aceste precizări.