Nu va fi absolut nicio problemă cu furnizarea gazului, spune ministrul Energiei

Gerul de afară forţează tot mai mult centralele termice, iar în condiţiile creşterii cererii de gaz pe piaţă rezerva din depozite se epuizează mai repede, fiind acum la un grad de umplere ce nu trece de jumătate din capacitatea totală. Ministerul Energiei anunţă că a trimis corpul de control la Depogaz, una dintre companiile care gestionează depozitele de gaze şi care are în prezent cea mai mică rezervă disponibilă.
Între timp, potrivit meteorologilor, vremea va fi mai rece decât normalul perioadei în aceste zile, dar de săptămâna viitoare sunt prognozate temperaturi mai ridicate.
În acest context, invitatul apelului matinal de astăzi este ministrul energiei, Sebastian Burduja. Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa! Mulţumesc pentru invitaţie!
Plecăm de la corpul de control - ce arată, practic, controalele? Pentru că datele disponibile spun că în ultimele trei luni depozitele din România au pierdut peste jumătate din cantităţile de gaze.
Aşa este, şi în toată Europa depozitele de gaz sau golit mai mult decât în anii precedenţi, fiind şi o iarnă mult mai rece. Românii trebuie să stea liniştiţi, nu va fi absolut nicio problemă cu furnizarea gazului pentru consumatorii casnici, pentru consumatorii noncasnici, pentru companii. Deci, din acest punct de vedere al securităţii în furnizarea gazului, nu vom avea niciun fel de problemă. E adevărat, sunt zile geroase în care consumul României este mult mai mare decât de obicei. Mă uitam pe câteva date statistice: ieri am consumat undeva la 52 de milioane de normal metri cubi de gaz; acum un an, în aceeaşi zi calendaristică, era un consum de până în 35 de milioane de normal metri cubi de gaz - deci vă daţi seama ce diferenţă. Din acest motiv am dispus şi acest control la Depogaz. Vreau să vă spun că România încă are gaze peste ceea ce impune Uniunea Europeană ca limită de prudenţă, deci undeva la 40,3% per total, însă este la fel de adevărat că în lunile anterioare am observat că s-a extras gaz într-un ritm mai mare decât probabil ar impune-o consumul. Asta va stabili corpul de control: dacă cineva se face vinovat de faptul că aceste gaze s-au extras mai mult decât ar fi trebuit în condiţii de siguranţă, cu siguranţă va pleca acasă.
Dar, dată fiind această situaţie, România importă?
România importă în aceste zile. E adevărat, nici asta nu este neuzual pentru februarie. Pe măsură ce sezonul rece se apropie de sfârşit, capacitatea de extracţie a gazului din depozite scade. Deci noi, chiar dacă avem acum undeva la 1,3 miliarde de normal metri cubi înmagazinaţi... iertaţi-mă, 1,26 - ca să dau datele absolut precise -, totuşi nu putem să extragem zilnic mai mult de 18-19 milioane. Producem cam 24. Adunând aceste cifre şi... diferenţa o acoperim din importuri. Dacă avem un consum de 52, vă daţi seama că 5, 6, 10 milioane de normal metri cubi sunt gaze de import.
Şi de unde importăm gaz?
În principal din Bulgaria, gaz care vine din Turcia. Poate fi gaz azer. Acolo există o asumare a celor care îl importă că nu există moleculă de gaz rusesc. Sigur că moleculele nu au steag, dar cel puţin avem un angajament contractual că nu e vorba de gaz rusesc. Deci pe la Kardam - Negru Vodă, aşa se cheamă acest punct de interconexiune de gaze care vin pe la sudul României şi sigur că ne acoperă şi consumul propriu. E adevărat, de asemenea, şi trebuie spus, că noi am considerat corect să ajutăm şi fraţii noştri de peste Prut, deci mai ales după 1 ianuarie, când tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a fost stopat, Republica Moldova a depins foarte mult de gazul românesc. Practic, am ţinut lumina aprinsă la Chişinău şi am reuşit să le asigurăm fraţilor noştri condiţii corecte în locuinţele lor. Sigur că aceste exporturi au fost făcute în termeni comerciali, nu a dat nimeni acest gaz pe gratis, dar a impus o presiune adiţională asupra propriilor noastre rezerve de gaz şi asupra sistemului românesc.
Da, tocmai mă gândeam: fraţi, fraţi, dar brânza e pe bani. Dar la nivelul preţurilor la gaze - poate vorbim şi despre electricitate - sunt discuţii, din câte ştim, la nivel guvernamental. Se va merge în continuare pe plafonarea preţurilor?
Acesta este scenariul de bază, domnule Cîrnu. Noi ne-am asumat că, în paralel cu bugetul, finalizăm scenariile de lucru, şi lucrul acesta Ministerul Energiei l-a făcut. Scenariul de bază este continuarea schemei de compensare-plafonare, aşa cum o cunosc toţi românii, cu pragurile de consum, cu o subvenţionare pe baza acestui nivel de consum la energie electrică şi cu acel prag unic la gaz. În acelaşi timp, am spus că o alternativă ar fi o direcţionare mai bună a sprijinului către consumatorii vulnerabili, către românii aflaţi în sărăcie energetică sau către românii pentru care plata facturii la utilităţi ar reprezenta o povară prea mare. Şi săptămâna viitoare ne aşteptăm să avem o decizie finală în Guvern, deci un act normativ, o ordonanţă de urgenţă, care va stabili exact cum va arăta perioada de după 1 aprilie, că va fi acest scenariu de bază şi aceeaşi schemă de compensare-plafonare o perioadă de timp, să spunem, până la finalul anului, cum a indicat şi premierul, sau că va fi o formulă de direcţionare mai bună a sprijinului pentru românii vulnerabili.
Pot fi limitate eventualele excese din piaţă? Unii furnizori vorbesc de preţuri exagerate. Ce trebuie să facă în aceste condiţii consumatorii?
Consumatorii au în mâinile lor deplina putere. Această putere înseamnă schimbarea furnizorului ori de câte ori doresc. Nu există contracte care să-i ţină prizonieri. Deci, în momentul în care primesc o ofertă care nu le convine de la furnizorul lor, intră pe setul ANRE şi în câteva minute online îşi pot schimba furnizorul cu cel care le oferă preţul cel mai mic sau condiţiile cele mai bune în opinia lor. Sunt astfel de oferte pe site-ul ANRE şi cu cât mai mulţi dintre noi vor face acest demers să-şi aleagă oferta cea mai mică, cea mai bună, cu atât mai mare va fi competiţia pentru clienţi între aceşti furnizori şi asta ne va face un bine tuturor.
Între timp, furnizorii tot trimit informaţii, să le spunem aşa. Am făcut şi noi aici o şezătoare - 1,41 - 1,42 - 1,43 de lei, de la 0,8 lei; facturile se vor dubla în acest moment, dacă ne-a ieşit calculul, pe care l-am făcut cu ajutorul simulării de preţ online oferite chiar de furnizor. Aşadar, în mod normal, anul acesta am putea merge cu preţul plafonat. Corect? Din ce ne-aţi spus şi din ce s-a discutat.
Acesta este scenariul de bază, sigur că necesită o decizie în coaliţia guvernamentală şi ulterior un act normativ în guvern, tocmai pentru că există acest risc al creşterii facturilor, dar există şi un risc al instabilităţii facturii de la o lună la alta, pentru că într-o piaţă liberă nu ai garanţia că peste o lună, trei, şase factura ta rămâne la acest nivel rezonabil şi dacă se întâmplă evenimente în regiune, evenimente generate de actori care nu sunt în sfera noastră de influenţă, nu ştiu, Federaţia Rusă sau alte evenimente în Orientul Mijlociu, e o piaţă integrată, destul de dependentă în cazul gazului mai ales, atunci, această schemă asigură nu doar un preţ bun, dar şi un preţ stabil pentru consumatorul final.
Și încă un detaliu, după ultimele întâmplări din piață. Un jucător de top pe piața locală din România de trading și furnizarea de gaze naturale și energie electrică a intrat oficial în faliment. Nu știu, poate o comparație cu piața asigurărilor - City Insurance, este oarecum ciudată, dar cred că merită discutată. Are repercusiuni?
Depinde de mărimea portofoliului de clienți, dar piața are mecanisme să se regleze. Adică, în momentul în care un furnizor nu mai poate asigura serviciile pentru clienții săi, există desemnat un alt furnizor, se numește furnizor de ultimă instanță, care preia portofoliul de clienți în aceleași condiții contractuale. Deci vorbim tot de prețuri plafonate și deservește acei clienți. Deci la clientul final nu va exista niciun fel de repercusiune.
În schimb, vor rămâne creanțele către bugetul de stat, administrate de ANAF, mă gândesc.
Asta este o chestiune de finanțe și sigur că ANAF-ul și alte instituții se pot îndrepta împotriva companiei respective să recupereze cât mai mulți bani.
Și ca să conchidem, domnule ministru, ar trebui să stăm liniștiți - apropo de gaze, nu vor fi probleme, energie electrică avem. A, chiar, o nouă curiozitate. România exportă la prețuri uneori mai mici decât atunci când importă energie electrică. Tot încercăm să deslușim acest mister, cu ghilimelele de rigoare. De ce se întâmplă asta?
E foarte simplu. Exportăm energie când avem mai multă energie de cât ne trebuie nouă și, în general, când se întâmplă asta, și alte state din regiunea noastră au energie în surplus. Când oferta este mare, prețul este mic. De exemplu, într-o zi însorită, la prânz, când produc centralele, mă rog, parcurile solare sau există foarte mult vânt în regiunea noastră și avem parcurile eoliene, atunci energia este în exces și prețul este mic. Când importăm, în general, importăm când nu avem noi energie să ne acoperim consumul, dar asta e valabil și pentru alte state din regiune și atunci oferta este mică, cererea este mare și atunci prețul este mare. Asta se întâmplă, de exemplu, la vârful de consum de seara, când mergem acasă, pornim aparatele electrocasnice sau, în fine, alți consumatori, și nu avem nici aportul parcurilor solare, poate nu bate nici vântul, poate e și un an secetos, cum am avut ghinionul să îl avem până acum. Tot anul 2024 a fost foarte secetos și producția hidro în România a fost mai mică decât în anul anterior cu 25%, deci aproape un sfert. Vă dați seama, este un impact fantastic asupra sistemului energetic și categoric şi asupra prețurilor.
Da, ar fi un amănunt interesant legat de algoritm. Asta așa, ca o curiozitate. Știu că e greu, dar dacă eu sunt acasă și consum mai mult într-o zi în care electricitatea sau energia electrică provine din surse solare și eoliene și sunt plecat de acasă atunci când se merge pe, nu știu, pe centrală termică, de ce n-aș plăti cât sunt acasă? Înțelegeți?
Exact asta ne dorim să facem. Se numește demand side management. Alte state au reușit să treacă la acest sistem de tarife orare diferențiate și, într-adevăr, corect aşa este, dacă dumneavoastră consumați o energie ieftină la ora respectivă, atunci factura trebuie să fie mai mică. Pentru asta avem nevoie de acele contoare inteligente. În România sunt cam trei-patru milioane și e un program amplu de extindere a lor pe fonduri europene, deci nu pe cheltuiala oamenilor. Și pe măsură ce avansăm cu acest program, dar poate și între timp, odată ce renunțăm la plafonare, compensare, pentru că pe schema actuală tarifele orare nu se pot aplica, sunt alte reguli...
Evident.
Odată ce renunțăm la această schemă, măcar pentru românii care au contoare inteligente, să trecem la acest sistem care încurajează un consum rațional, un consum al energiei atunci când energia este ieftină, cum se întâmplă în alte state, de exemplu, sunt familii care, înainte să se ducă la culcare, pe la 23:00, pornesc mașina de spălat rufe sau de spălat vase, pentru că e mult mai ieftină energia după 23:00.
Corect. Așteptăm. Așteptăm și noi, poate din 2026, dacă lucrurile merg...Conform discuției pe care am purtat-o. Cu mulțumiri! Zi bună!
Și eu vă mulțumesc! O zi cu energie. Numai bine!