”Nu suntem parte a problemei, ci parte a soluției, nu suntem un segment de pe ruta balcanică, de unde vin în continuare cei mai mulți migranți ilegali”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI – Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, se va afla astăzi într-o vizită oficială la București, unde va avea discuții bilaterale cu omologul său român, Lucian Bode. Din informațiile disponibile, tema principală a discuțiilor va fi situația migrației în Uniunea Europeană, în special lupta comună împotriva traficului de migranți și a abuzurilor în materie de azil, precum și protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Cătălin Cîrnu: Discuțiile de la București vin, după cum se știe, după ce autoritățile din Austria s-au opus, la sfârșitul anului trecut, aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen în cadrul Consiliului Justiției și Afaceri Interne al Uniunii Europene. În ce condiții au loc aceste discuții și care sunt, mai ales, perspectivele, încercăm să aflăm de la invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Excelența Sa, domnul Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria. Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Emil Hurezeanu: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Din câte cunoaștem, ați avut recent o întâlnire şi o discuţie personală cu domnul Karner. Există, până la urmă, un altfel de mesaj sau un mesaj altfel ambalat pentru Austria, în perspectiva aderării cât mai rapide a României la spațiul Schengen?
Emil Hurezeanu: Mesajul nostru către Austria a rămas același. Nu suntem parte a problemei, ci parte a soluției, nu suntem un segment de pe ruta balcanică, de unde vin în continuare cei mai mulți migranți ilegali. Chiar dacă numărul migranților ilegali în Austria a scăzut de la 100.000, în ultimele două luni ale anului trecut, la 12.000 anul acesta. Autoritățile de la Viena sunt în continuare îngrijorate și își păstrează, să zic așa, aceeași vigilență în toate direcţiile. Austria a prelungit cu încă șase luni controlul la frontiera cu Slovenia. Slovenia e de mulți ani membră în spațiul Schengen. A prelungit, de asemenea, controlul la frontiera cu Cehia și Germania a prelungit la rândul ei controalele la frontiera comună din Bavaria. Ceea ce credem noi, și anume poziția României este sigur, în interiorul relațiilor dintre cele două ministere, dintre cele două poliții, când e vorba de combaterea migrației ilegale, de protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene, de acțiunile comune împotriva traficanților de migranți ilegali, avem aceeași disponibilitate. Probabil astăzi, la Bucureşti se vor semna două-trei acorduri în această direcţie, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, chiar mai mult decât cele ale cancelarului austriac Nehammer, care, mai deunăzi, într-un interviu în ziarul german "Bild Zeitung", cerea în continuare un zid la frontiera cu Bulgaria, între Bulgaria și Turcia și chiar sugera câteva din dimensiunile lui în profunzime, în lăţime, în înălțime. Sigur, lucrurile sunt foarte complicate, pentru că avem altă situație decât Bulgaria. Pe de altă parte, suntem în aceeași situație cu Bulgaria, suntem respinși anul trecut, în condițiile în care doar Austria s-a opus intrării României în spațiul Schengen, pe când în cazul Bulgariei sunt mai multe evoluții pe care le cunoașteți.
Daniela Petrican: Și există șanse, credeți, ca după discuțiile de la București, poziția autorităților din Austria privind perspectivele aderării României la spațiul Schengen să se flexibilizeze?
Emil Hurezeanu: Aceasta este întrebarea. Pentru că și domnul Bode va avea astăzi a cincea discuție, nu le pun la socoteală, de fapt, pe cele două, în perioada de criză din noiembrie și decembrie anul trecut. Miniștrii de externe se văd frecvent la consiliile europene ministeriale, miniștrii de interne, ei sunt vecini la aceeași masă, pentru că printr-un algoritm al ordinii de precădere, România stă lângă Austria, începând cu președintele Iohannis și cancelarul Nehammer și toți ceilalți miniștri, la reuniunile europene. Ei au ocazia să-și vorbească. Au loc aceste discuții de multă vreme. Eu însumi am avut mai multe discuții cu autoritățile austriece și cu ministrul Karner. Cred că în spatele unei aparente, să zic așa, inflexibilități, când e vorba de numirea unei date, pentru că cererea noastră constantă este să nu mai fim surprinși ca anul trecut, când la începutul lui noiembrie, lucrurile arătau foarte bine, iar în 18 noiembrie, dintr-odată să se schimbe radical, fără nicio explicație. În relațiile dintre două țări care sunt apropiate istoric, cultural, geografic, economic, bineînțeles, nu trebuie să mai intervină astfel de fracturi. Partea austriacă a înțeles acest lucru. Cred că are în vedere mai puțin ceea ce s-a spus mereu în ultimul timp, și anume un calendar electoral intern. Un ochi spre situația politică internă aruncă totdeauna guvernele și opoziția. Sigur că au fost alegeri în trei landuri de când am fost respinși de Austria în spațiul Schengen. Dacă ar fi să facem o legătură, o condiţionare între refuzul Austriei, al guvernului de la Viena mai precis, şi rezultatele celor trei alegeri, concluziile n-ar fi favorabile veto-ului austriac, adică nu au fost influenţate rezultatele acestor alegeri în Austria Inferioară, în Carintia şi duminica trecută în Salzburg, ci dimpotrivă, au fost mai degrabă dezamăgitoare pentru guvernul în funcţie. Cred că se fac mulţi paşi. Faptul că există multe acorduri şi multe înţeleeri între cele două poziţii, faptul că există o presiune constantă a tuturor celorlalţi membri ai UE, faptul că ne bucurăm de susţinerea preşedinţiei UE până la sfârşitul lui iunie, care este cea suedeză, şi maia les după aceea, a preşedinţiei spaniole, faptul că domnul Karner a avut întrevederi cu ministrul spaniol, cu ministrul slovac, cu reprezentanţi ai societăţii civile dinRomânia, cu o reprezentantă a îngrijitorilor de oameni vârstnici care sunt un factor foarte important în viaţa românească aii şi că aceste discuţii continuă, pe un ton mai degrabă cordial din partea austriacă, tot acest ansamblu sau arhipelag de mici semne de primăvară mă face să cred că la un moment dat o să urmeze și acest calendar cu date previzibile. Până acum, însă, el nu există.
Realizator: Poate ceva speranțe când Spania va prelua președinția. E clar că demersurile diplomatice continuă. Dvs. personal, puteți încerca un pronostic?
Emil Hurezeanu: Suntem datori cu un singur pronostic, cum îl numiți dvs.: trebuie să intrăm anul acesta. Oricând sau oricum sau oricât ni s-ar comunica datele de repede, pentru că toți avem probleme în Uniunea Europeană, probleme care țin de continuarea războiului de agresiune a Rusiei în Ucraina, indiferent de pozițiile oarecum diferite ale Austriei neutre, României integrate în NATO, apoi avem scumpiri, avem crize energetice, avem populism în Uniunea Europeană și mai ales, avem cu toții alegeri în Uniunea Europeană anul viitor, noi avem mai multe alegeri, locale, parlamentare, prezidențiale, au și austriecii alegeri parlamentare, nu cred că Austria, altfel decât România, înțelege să fie confruntată cu acest contencios, în definitiv foarte critic și în relațiile ei cu celelalte țări ale Uniunii Europene, nu numai cu România, până anul viitor, este este ceea ce vă face să cred că vom avea un răspuns pozitiv anul acesta.
Realizator: Rămânem și noi optimiști, așteptăm și concluziile întâlnirii, mulțumindu-vă încă o dată pentru prezență alături de noi la "Matinal" Radio România Actualități.
Emil Hurezeanu: Vă mulțumesc și eu. Numai bine!
Realizator: Numai bine, zi frumoasă! Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, se va afla astăzi într-o vizită oficială la București, unde va avea discuții bilaterale cu omologul său român, Lucian Bode, iar invitatul de astăzi al "Apelului matinal" a fost Excelența Sa Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria.