"Nu ştim exact unde s-a întâmplat ceva"

Nu există argumente ştiinţifice care să demonstreze că o creştere a numărului de infectări cu Covid-19 este favorizată de activităţile din domeniul turistic, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Horaţiu Moldovan, într-un dialog cu reprezentantul patronatelor din turism şi preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, Dragoş Anastasiu.

În cadrul unui eveniment organizat de Federaţia Industriei Hoteliere din România, Dragoş Anastasiu l-a întrebat pe reprezentantul Ministerului Sănătăţii dacă există studii care să indice faptul că reluarea activităţilor turistice a provocat creşterea numărului de infectări cu Covid-19.

"Nu există studii care să arate, astăzi, în mod cert, că explozia sau creşterea numărului de infectări vine din zona industriei noastre, din restaurante sau de pe plajă sau din altă parte.

Nu ştim exact unde s-a întâmplat ceva ce a condus la creşterea numărului de infectări.

Puteţi să-mi confirmaţi că nu avem astfel de studii?", l-a întrebat Dragoş Anastasiu pe secretarul de stat.

Horaţiu Moldovan a răspuns: "Într-adevăr, nu există argumente ştiinţifice care să susţină că problema apare dintr-o zonă specifică, cum ar fi industria turismului şi industria hotelieră. Nu suntem în posesia acestor informaţii ştiinţifice".

În acest context, Dragoş Anastasiu i-a transmis reprezentantului Ministerului Sănătăţii că România este singurul stat european unde restaurantele sunt închise, însă numărul de infectări continuă să crească.

"Suntem singura ţară din Europa cu restaurante închise la interior şi totuşi suntem fruntaşi la numărul de infectări.

Ceva, în logica mea, se rupe", a afirmat el.

Secretarul de stat i-a răspuns că strategia Guvernului de a ţine restaurantele închise în ciuda lipsei argumentelor ştiinţifice privind răspândirea accelerată a virusului prin activităţile turistice se bazează pe particularităţile de comportament ale românilor.

"Există particularităţi în cultura fiecărui popor, există particularităţi de comportament şi de înţelegere, care este foarte variabil de la ţară la ţară şi de la popor la popor.

Deci, este evident că într-un fel acţionează popoarele din sudul Europei, popoarele de cultură latină, comparativ cu popoarele scandinave, ca să dau un exemplu.

Deci, modul de a fi şi obiceiurile sunt diferite şi trebuie să ne gândim la întreaga populaţie, la toate păturile ei, care fac particularitatea ţării noastre, a grupului de ţări din care ţara noastră face parte.

Deci, ne putem gândi la anumite explicaţii, le vedem deseori, dar încă nu suntem în posesia unor studii şi argumente de tip ştiinţific indiscutabil care să afirme acest lucru", a precizat Horaţiu Moldovan, potrivit Agerpres.