”Nu poți să aplici toate măsurile în același fel și cu aceeași metodă la toate țările”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cârnu

Daniela Petrican: Comisia Europeană vrea o amplă reformă pentru o guvernare economică solidă la nivelul întregii Uniuni. În acest sens, având în vedere efectele crizei, Bruxelles-ul a prezentat propunerile sale legislative privind reglementări pentru sustenabilitatea datoriilor suverane și pentru acțiuni de stimulare a unei creșteri economice solide în toate statele membre, prin reforme și investiții.
Cătălin Cârnu: Care este, de fapt, mesajul transmis de la Bruxelles și ce va trebui să facă România, în aceste condiții? Deslușim imediat, alături de invitatul de astăzi al Apelului matinal, profesor universitar dr. Mircea Coșea, de la Academia de Studii Economice din București. Bună dimineața!
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Mircea Coșea: Bună dimineața, sărut mâna, doamnă!
Cătălin Cârnu: Domnule profesor, practic, ce ne cere Bruxelles-ul, așa, pe înțelesul tuturor?
Mircea Coșea: Bruxelles-ul a realizat un lucru care a fost semnalat de analiza economică occidentală încă de acum câteva luni, poate chiar de acum un an și mă refer la analize foarte seriooase făcute în Franța de /.../. În sfârșit, nu mai revenim asupra celor care au contribuit și anume și semnalarea faptului că datoria publică în țările Uniunii Europene începe prin și în SUA, începe să fie o piedică importantă în cauza creșterii economice, o datorie publică care este atât publică cât și privată. Și care, până la urmă a înregistrat în urma COVID-ului și a războiului din Ucraina, o creștere rapidă pe care aceste zone economice n-au cunoscut-o până acum. Sigur că datoria publică nu este binevenită şi Uniunea Europeană încearcă să ia unele măsuri să semnaleze asupra acestui pericol, dar revin asupra unei chestiuni care mă preocupă de mult timp și ar trebui, ca să o spunem, cu mai multă tărie şi mai mult curaj. Măsurile pe care Uniunea Europeană le ia se aplică pe teritoriul acestei piețe comune unor economii naționale cu grad diferit de dezvoltare și cu probleme absolut speciale. Nu poți să aplici toate măsurile în același fel și cu aceeași metodă la toate țările. Iată că acum a apărut o chestiune care ține doar de o anumită zonă a Uniunii Europene și care e foarte gravă. Ultimele știri ale EUROSTAT, de ieri sau alaltăieri chiar, au arătat că datoria publică a țărilor care sunt în estul Europei, care sunt în proximitatea războiului din Ucraina a crescut într-un ritm spectaculos în ultimul an, după ce războiul din Ucraina a început și după ce toate aceste sacrificii pe care aceste țări- și nu e un cuvânt exagerat- aceste țări România, Polonia, țările baltice, chiar până la Ungaria, Bulgaria, au făcut sacrificii pentru că, spre exemplu, problema grâului este foarte bine cunoscută, grâul ucrainean și celelalte produse alimentare ucraniene au dus prejudicii mari industriilor și produselor alimentare din aceste țări. Nu întâmplător, Uniunea Europeană, acum, foarte de curând, zilele trecute a luat măsura ca importul de cereale și unele produse alimentare, în principal uleiul și produse lactate, să nu mai fie importate, pentru că subminează economia acestor țări care se împrumută într-un ritm absolut periculos. Deci, e bine că Uniunea Europeană a realizat faptul că această politică de solidaritate, cum o numește Uniunea Europeană, față de susținerea efortului pe care Ucraina îl face în războiul cu Rusia nu este în același fel resimțită, nu are același efect în toate țările. În unele, efectul este mult mai grav, în țările care sunt apropiate de zonă, în ţările cu ritm de dezvoltare mai mic, cu un decalaj în dezvoltare față de occidentul european toate aceste măsuri pe care le-a luat Uniunea Europeană, au efecte diferite și, bineînțeles, mult mai negative în aceste țări.
Daniela Petrican: Domnule profesor, Comisia Europeană, spuneam că vrea o amplă reformă pentru o guvernare economică solidă. Pe ce fel de principii se realizează, în general, această guvernare economică?
Mircea Coșea: Ca să luăm ceea ce s-a spus și ceea ce am primit noi prin rezultatele acestor consultări pe care le-am făcut cu Uniunea Europeană și cu Banca Mondială şi cu FMI-ul, într-o oarecare măsură și cu OCDE într-o anumită măsură, măsurile sunt cele legate de consolidarea bugetară, adică de un buget care să fie cu un deficit inclus într-o normă acceptabilă, sustenabilă. Asta înseamnă reducerea cheltuielilor.
Daniela Petrican: Şi România poate să se adapteze?
Mircea Coşea: Doamnă, foarte greu, foarte greu. România este într-o situație foarte dificilă, conducătorii noștri nu o spun în mod direct, dar e o situație foarte dificilă. Noi avem niște deficite enorme care ne subminează condițiile de viață în România. E deficitul contului curent, deficitul balanţei comerciale, deficitul bugetar. Toate astea arată că noi trebuie să luăm măsuri mai serioase decât alții, mai ales că nu suntem în zona euro. Asta înseamnă, așa cum ultima analiză a Fondului Monetar şi a Uniunii Europene a arătat, asta înseamnă reduceri de personal în sectorul public, asta înseamnă reduceri de salarii, mai ales în sectorul IT și mai ales creșterea de impozite și taxe. Lucrurile astea, vă dați seama că, în condițiile României, sunt niște niște elemente de dramatică cădere a nivelului de trai, intrăm într-o austeritate evidentă și văd că deocamdată, Guvernul nu are curajul ca să ia astfel de măsuri.
Cătălin Cîrnu: Probabil raportându-se la întâmplările de acum vreo zece ani, cred, nu?
Mircea Coşea: Da, sigur, criza de acum zece ani încă n-a fost eliminată în totalitate, mai ales în sectorul bancar, care începe acum să aibă probleme, vedem lucrul ăsta, iar în România lucrurile nu au mers mai departe, pentru că noi n-am făcut niciun fel de reformă structurală. România are nevoie de reformă structurală, în sensul în care ramurile economiei românești să se bazeze mai mult pe resursele proprii prelucrate în țară și pe un grad mai înalt de tehnologizare, care să ridice valoarea adăugată creată în România, să dea salarii mai mari, să alimenteze mai bine bugetul și mai ales să se renunțe la această greșeală extraordinară pe care a făcut-o Ministerul de Finanțe în ultimele luni, aceea de a ataca singurul sector care creează valoare și care alimentează bugetil, care e sectorul economiei reale private. Acest sector a fost atacat prin mărirea impozitelor și taxelor, prin eliminarea unor facilități. Deci noi avem de reparat unele greșeli și repuse în aplicare, în condițiile în care putem, pentru că economia noastră nu merge foarte bine, aceste indicații pe care Uniunea Europeană le dă și care eu zic că sunt binevenite în acest moment, pentru că semnalează un pericol care planează asupra Europei în totalitatea ei.
Caălin Cîrnu: Așadar, este nevoie de reforme urgente de la Palatul Victoriei.
Mircea Coşea: Absolut. Reforme urgente, reforme profunde, adevărate, nu elemente de cosmetizare și de declarații publice cu efect electoral.
Cătălin Cîrnu: S-a transmis însă că trebuie menținute investițiile. Per total sau în domenii aparte?
Mircea Coşea: Aici e o chestiune complicată, pentru că noi avem banii puși de o parte, sunt şase miliarde de euro la Banca Națională pentru Investiții, dar nu le facem, pentru că nu avem proiecte. Deci investițiile în România e o chestiune complicată, care mai mult se prezintă politic decât în fapt. Ce investiții serioase s-au făcut în România în ultima perioadă? Hai să fim serioși! În autostrăzi lucrurile merg rău, iar lucrul cel mai grav este că orice investiție în România debalansează balanța comercială, pentru că toate bunurile de capital pe care le folosim pentru investiții sunt de import. Noi am început să importăm lucruri pe care le exportam înainte, spre exemplu, bitumul, fierul beton, sticla industrială ș.a.m.d. Deci, aici e o chestiune care trebuie discutată cu mai multă atenție și mai multă franchețe, cu mai multă sinceritate. Nu așa: vom face investiţii! Ce, unde, cum! Există o strategie? Există undeva un plan în sensul unei strategii de dezvoltare în viitor pentru a pune România în rândul celorlalte țări din punctul de vedere al depășirii stadiului în care ne aflăm al revoluției industriale? Ne pregătim pentru intrarea într-o epocă a digitalizării? Nu! Mai mult vorbim, mai mult nu facem. Avem exemplul clar de vorbărie fără fapte, în acea scamatorie cu Ion, acel robot care de fapt nu era robot, era o înregistrare butaforică.
Daniela Petrican: Domnule profesor, apropo de planuri și investiții, nu în ultimul rând, Comisia Europeană vrea să ceară statelor membre planuri prioritare de reforme și investiții pentru perioade de cel puțin patru ani, un fel de planuri cincinale pentru cei care încă își mai aduc aminte de ele. Constituie ele baza unei creșteri economice previzibile?
Mircea Coşea: Din punctul meu de vedere, da. Planificarea nu este un element comunist, cum s-a spus la noi, planificarea este un element de econometrie, de gândire pe termen lung, de strategie a dezvoltării printr-o prismă a efectelor pe termen mediu și lung. Țări importante, cum e Franța, au planificare, au, așa-numitul comisariat al planului, care fac strategie. Sigur că da. Orice gândire de perspectivă pusă într-un cadru strategic este binevenită. Noi lucrăm după o zi pe alta. N-avem niciun fel de element de perspectivă. Avem un program care se numește 'România educată', care a dus până la urmă la atacuri cu cuțitul în clase. Deci nimic nu se realizează dacă nu ai o viziune de ansamblu pe termen lung. Da, ar fi foarte bine să se facă așa ceva. Ar fi foarte bine ca așa cum au făcut multe țări foste comuniste, care și-au păstrat organele de sinteză, de gândire economică strategică, să avem și noi așa ceva. Noi am desființat! Am desființat așa ceva! Se recrease un comitet de gândire strategică pe care Guvernarea Orban l-a desființat imediat. Din ce motive numai dânşii ştiu! Trebuie să existe un nucleu de gândire strategică care să reglementeze pe o perioadă de mediu termen, patru ani, cinci ani, etapele pe care o țară trebuie să le urmeze, în speță România, pentru a folosi cât mai bine fondurile pe care le are. Iar în momentul de față, ar fi pur și simplu neavenit, ar fi oribil ca noi să spunem că nu avem bani. Avem bani, avem bani foarte mulți, cum n-a avut România niciodată și iată că nu-i folosim pentru că nu știm cum și în ce fel, pentru că n-avem o gândire de perspectivă. Există cineva în țara asta care să ne spună, din cei care ne conduc, bineînțeles, dacă există o o programare, ca să nu-i zic planificare, ca România să își depășească condiția de penultima ţară din UE și să intre în primele 10, spre exemplu? Are capacitatea să facă lucrul ăsta, dar nimeni nu se gândește la așa ceva, se gândește doar la reparații de pe o zi pe alta, la elemente care țin mai mult de declarații politice și nu de o gândire care să aducă în prim plan cea mai puternică forță a gândirii economice românești, pe care o gândim în sectorul privat, la Academia Română, în universități, în tot ceea ce înseamnă românii veniți din străinătate și care pot să aibă o gândire modernă, occidentală, care să pună în aplicare și în România această metodă, pe care noi o numim planificare, în mod greșit comunistă, ea este o metodă pur economică, econometrică, de reglementare a dezvoltării economice. Că ea a fost politizată pe timpul lui Ceaușescu- a fost o greșeală.
Cătălin Cîrnu: Exact, nici tovărășia nu mai există ca termen, tot din cauza comunismului.
Mircea Coşea: Da, sigur că da, vedeți dvs, eliminând politizarea, rămâne metoda care este cu totul și cu totul neutră, este teoretica, deci este teoria pură a economiei.
Cătălin Cîrnu: În perspectiva unei viziuni pe termen lung, ne pregătim pentru rotativa din luna mai. Mulțumim pentru discuție și pentru informații domnule profesor!
Mircea Coşea: Cu bine și numai bine vă doresc! O zi bună în continuare.