"Nu există un risc din punct de vedere epidemiologic major privind holera în viitorul apropiat"

Primăria Constanţa face un apel către localnici și turiști să ia în considerare doar informațiile venite de la autoritățile abilitate și să nu dea crezare dezinformărilor care apar în spațiul public și asta în contextul unor zvonuri privind un pericol după ruperea barajului din Ucraina. DSP - Direcția de Sănătate Publică din Constanța a recoltat deja probe de apa din mare, iar analizele au relevat o calitate apei excelentă pentru întreg litoralul, spun oficialii.

Timp de 2 săptămâni, calitatea apei mării va fi monitorizată zilnic în județele Constanța și Tulcea, măsura fiind luată de Institutul Național de Sănătate Publică. Informațiile pot fi consultate online, iar până acum nu au fost raportate, pe canalele oficiale ale instituțiilor europene și organismelor internaționale, cazuri de holeră în Ucraina, conform Institutului Național de Sănătate Publică.

Discutăm pe acest subiect alături de dr. Adrian Marinescu, directorul medical al Institutului Național de Boli Infecțioase "Matei Balș", invitatul 'Apelului matinal' Bună dimineața.

Adrian Marinescu: Bună dimineața.

Realizator: Înainte de toate, domnule doctor, așa ca, într-o scurtă incursiune în istorie, când a fost înregistrat ultimul caz de holeră în România?

Adrian Marinescu: În urmă cu aproximativ 30 de ani. Ceea ce trebuie însă spus este că nu e o boală eradicată, adică în lume, mai ales în țările sărace, unde condițiile sunt precare, în continuare avem cazuri de holeră, probabil chiar câteva milioane, și există și decese. E adevărat că de cele mai multe ori persoanele respective sunt fie asimptomatice și au forme ușoare, dar trebuie să știm că nu este eradicată, adică există și oricând putem avea probleme.

Realizator: Da, cred că fiecare dintre noi își amintește de epidemia de holeră, de care am învățat din cărțile istorie în Primul Război Mondial. Dar cum se răspândeşte şi care sunt simptomele?

Adrian Marinescu: Înainte de toate cred că ar trebui făcută o precizare importantă, probabilitatea de a avea probleme reale în România, din punctul de vedere holeră, este o probabilitate foarte mică. Da? și putem să discutăm. Ce este holera? E o boală cu transmitere pe cale digestivă, adică pe cale orală, cu o simptomatologie digestivă atunci când există, care poate să fie și zgomotoasă. Există cazuri de pacienți care se deshidratează în câteva ore - și ne aducem aminte, dacă e să căutăm în datele din epidemia de holeră, că această deshidratare, din păcate, poate să ducă și la deces. Nu este un procent mare, dar se poate întâmpla, mai ales la persoanele în vârstă, la copiii mici, la cei cu boli cronice, în momentul în care nu se intervine suficient de rapid. De ce? Pentru că ai o simptomatologie zomotoasă în aceste cazuri, ceea ce înseamnă scaune diareice, care sunt cu aspect de apă de orez, vărsături și lucruri astea la un moment dat pot să-ți pună viața în pericol.

Realizator: Da. Teoria conspiraţiei însă funcționează imediat după întâmplările din Ucraina. Aminteam de Institutul Național de Sănătate Publică, va monitoriza evident apa mării zilnic în județele Constanța și Tulcea. Se poate propaga? Deja au fost foarte mulți turiști care și-au anulat vacanțele, inclusiv Sfântu Gheorghe, Sulina sau pe litoralul românesc.

Adrian Marinescu: Nu, cu siguranță n-au criterii reale și cu siguranță nu ar trebui să o facă. Spuneați dvs. că sunt cazuri de holeră... Nu. Aș face o precizare. În Ucraina e agentul patogen identificat, dar nu avem în momentul de față cazuri de holeră declarate. E important. Și nici nu există un risc din punct de vedere epidemiologic major în viitorul apropiat.

Realizator: De aceea am apelat, să știți, la un specialist, tocmai pentru a spulbera orice dubii. În apa mării, nu știu, virusul, nu? - e vorba de un virus holeric...

Adrian Marinescu: Nu. Şi aici trebuie să facem o precizare; e vorba de o bacterie, se numește vibrionul holeric. Este o bacterie. Sigur că rămâne în apă, numai că e important următorul aspect: doza infectantă care într-adevăr să producă boala trebuie să fie la un anumit nivel. Nu înseamnă că dacă am intrat în apă și, în mod accidental, a ajuns apa în gură sau în nas am și un risc real de a face infecția activă. Adică, e bine să spunem aceste lucruri, pentru că nu trebuie să creeze nicicum o psihoză în raport cu ceva care este sub control în momentul de față.

Realizator: Da, evident, mă gândesc că dvs, la Institutul Național de Boli Infecțioase "Matei Balș", sunteți, nu știu, pregătiți, așa, ca pisica, de fiecare dată, atenți la tot ceea ce înseamnă, nu?

Adrian Marinescu: Fără discuție. Şi ar mai fi un lucru de spus: în momentul de față există o supraveghere în tot ceea ce înseamnă boli diareice acute și e logic să se întâmple, tocmai pentru a lua în calcul inclusiv holera în astfel de cazuri: să poți să identifici, să poți să acționezi și, dacă e să apară cazuri izolate, să nu ajungă la nivel de focare, să poți să intervii și lucrurile să rămână sub control.

Realizator: La nivel medical, din câte îmi dau seama, România este pregătită să facă față unor astfel de provocări.

Adrian Marinescu: Cu siguranță, mai ales că, vă spuneam, cele mai multe dintre cazuri dacă s-ar întâmpla, puțin probabil, vor fi cazuri ușoare, vor fi persoane asimptomatice. Problema pe care o avem este că și asimptomaticii vor putea transmite - asta apropo de discuția din pandemia SARS-CoV-2 - pot transmite și atunci riscul să apară un focar, să apară o epidemie, dacă ar fi cazuri de holeră, categoric există.

Realizator: Da. Important este să facem față unei provocări mediatice, mai ales după întâmplările din ultimele două zile. Rămânem atenți și la toate datele transmise de cei de la Institutul Național de Sănătate Publică și vă mulțumesc pentru că ne-ați lămurit despre problemele despre care s-a tot vorbit.

Adrian Marinescu: Cu plăcere.