Nu avem cum să ne aşteptăm la o reducere a preţului la raft

Nu avem cum să ne aşteptăm la o reducere a preţului la raft. Fermierii mici şi mijlocii sunt în situaţia de a-şi vinde fermele după aceşti ani grei, de a nu mai putea avea acces la lichidităţi, iar lupta aceasta pentru supravieţuire a scos oamenii în stradă, spun acum reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România. Specialiştii în domeniul agriculturii şi reprezentanţi ai mediului agricol din România au participat azi la o discuţie care şi-a propus să răspundă la întrebările privind motivul pentru care protestează fermierii şi la soluţiile care există în acest sens. Evenimentul a fost organizat de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării. Iulian Olescu a urmărit dezbaterile.

Reporter - Iulian Olescu: Tensiunile în rândul fermierilor, nu numai din România, ci şi din multe alte state europene, sunt generate în primul rând de nemulţumiri privind Politica Agricolă Comună europeană şi bugetul alocat acesteia, care, deşi se situează încă la aproape 30% din bugetul european, este într-o continuă reducere şi nu mai este în măsură să compenseze fermierii pentru cerinţele tot mai multe ce li se impun, spune Cristina Cionga, director adjunct al Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România.

Cristina Cionga: Sunt tensiuni care s-au acumulat în ultimii trei ani şi care au ajuns să fie exacerbate în acest început de 2024. Sunt nemulţumiri generate în primul rând de Politica Agricolă Comună, pe care fermierii o percep ca fiind tot mai restrictivă, le impune tot mai multe, practic obligatorii, şi vine cu tot mai multe restricţii în ceea ce priveşte producţia agricolă, ceea ce, sigur, limitează şi potenţialul de producţie, plăţile directe vin condiţionate de îndeplinirea unor cerinţe tot mai ambiţioase legate de mediu şi climatică, aceasta înseamnă pur şi simplu că fermierii au mai puţine posibilităţi de a-şi atinge potenţialul de producţie pentru că au tot felul de restricţii legate de înverzire şi de îndeplinirea unor standarde de bune practici.

Reporter - Iulian Olescu: În plus, am avut parte şi de o erodare a veniturilor fermierilor din cauze exterioare sectorului agricol, respectiv pandemia şi toate restricţiile şi provocările asociate, dar şi efectele externalizate ale războiului din Ucraina, care au afectat producătorii agricoli europeni pentru că au pus o presiune inflaţionistă enormă pe costuri şi au adus în acelaşi timp un flux însemnat de mărfuri din Ucraina, în general produse primare, care a pus presiune pe infrastructura logistică şi a creat o volatilitate a preţurilor, a mai precizat Cristina Cionga. La toate acestea se adaugă seceta înregistrată în trei din ultimii patru ani, care a erodat, de asemenea, veniturile fermierilor din România.
Prezentă la o dezbatere organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării, ea a mai subliniat că, în aceste condiţii, nu avem cum să ne aşteptăm la reduceri de preţuri la raft, chiar în ciuda intrării în România a materiilor prime agricole ieftine din Ucraina.

Cristina Cionga: Personal, cred că nu vom constata o ieftinire a produselor la raft a preţului de retail, pentru că şi noi, la APPR, discutam despre înăsprirea aceasta a regimului fiscal, noi taxe guvernamentale asupra sectorului bancar, energetic, mutinaţionalelor, care sigur se repercutează mai departe pe lanţ şi atunci, cu siguranţă, este puţin probabil ca, având în vedere aceste scumpiri pe lanţ, să ajungem, chiar în condiţiile în care să spunem că se ieftineşte preţul materiei prime.

Reporter - Iulian Olescu: De aceeaşi părere este şi Feliciu Paraschiv, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, care spune că, în ciuda faptului că cel mai probabil guvernul va prelungi măsura privind plafonarea adaosurilor comerciale la unele produse de bază, această măsură nu va putea ţine pe loc celelalte preţuri.

Feliciu Paraschiv: Partea mai tristă a întregului fenomen este că noi nu observăm scăderi la raft de preţuri şi ne tot întrebăm dacă mărfurile astea din Ucraina, mă refer la cereale şi la tot felul de produse agricole, intră şi cu siguranţă perturbă preţurile pe piaţa românească, toată lumea înţelege că au scăzut preţurile la anumite produse, noi nu le găsim la raft, în produsul final, şi ne-am fi aşteptat la o scădere masivă odată cu intrarea produselor din Ucraina, dar nu se observă chestia asta. Domnule, de ce nu scade preţul la pâine? De ce nu scade preţul la făină? Acum suntem în zona în care din august suntem plafonaţi de OG67 la anumite produse de bază, pe care Guvernul a prelungit-o până la 31 ianuarie şi luni vor avea discuţii între reprezentanţii Guvernului şi reprezentanţii comercianţilor, pentru că dumnealor vor să o prelungească şi mai mult. Ne aşteptăm ca în urma discuţiilor cu Guvernul să fie prelungită plafonarea, cu toate eforturile noastre de a o abandona, dar încercăm să tragem un semnal de alarmă, lucru care s-a şi văzut. Unele preţuri de la produse neplafonate vor creşte nejustificat.

Reporter - Iulian Olescu: Participanţii la dezbaterea de astăzi au mai subliniat şi un alt aspect legat de proteste şi de măsurile promise de către Guvern în acest context. Astfel, se aşteaptă forma finală publicată a actului normativ care stabileşte măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli sau din industria alimentară, în scopul gestionării efectelor atât ale secetei din 2023, cât şi ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Şi asta deoarece dintr-un comunicat de presă de astăzi al Ministerului Agriculturii pare să reiasă că instituţiile de credit nu vor fi obligate să accepte solicitările producătorilor agricoli sau din industria alimentară de a li se suspenda temporar plata ratelor la creditele în derulare. De asemenea, proiectul de ordonanţă care priveşte acordarea creditului fermierului, care este un credit pentru capital de lucru, a suferit modificări faţă de discuţiile avute anterior la Ministerul Agriculturii, în sensul în care aceste credite nu vor fi acordate cu garanţii de stat, prin Fondul de Garantare a Creditului Rural, ceea ce diminuează foarte mult numărul potenţialilor beneficiari. Nu vor putea accesa aceste credite nici fermierii deja înregistraţi cu datorii sau cu întârzieri, deşi în discuţiile iniţiale era inclusă şi această categorie, au mai spus participanţii la dezbatere. /ta2