Noul şef al FMI în România, Reza Baqir, în vizită la Bucureşti

Noul şef al misiunii Fondului Monetar Internaţional pentru România, Reza Baqir, a sosit la Bucureşti într-o vizită de prezentare pentru autorităţile române.

Chiar dacă în operaţiunile Fondului nu contează foarte mult personalitatea şefului de misiune, ceea ce contează acum este ce doresc autorităţile române să obţină din relaţia cu Fondul, spun experţii.

Reza Baqir, cetăţean pakistanez, o înlocuieşte pe Andrea Schaechter, care a îndeplinit această funcţie în ultimii doi ani şi jumătate, perioadă în care ţara noastră a derulat şi un acord de tip preventiv cu FMI, fără a apela însă la banii puşi la dispoziţie de Fond.

În plus, acordul nu a fost finalizat cu succes, el expirând în luna septembrie 2015, după mai multe încercări nereuşite de a reconcilia poziţiile autorităţilor române şi ale reprezentanţilor FMI în privinţa pachetului de relaxare fiscală implementat în România.

Reza Baqir activează de 15 ani în cadrul FMI, anterior lucrând şi la Banca Mondială.

Conform CV-ului său, el a deţinut până acum funcţia de şef al diviziei de politici privind datoria în cadrul Departamentului de strategie, politici şi evaluare al FMI.

Reza Baqir a contribuit la creionarea politicilor fiscale şi privind datoria în mai multe ţări afectate de criză, printre care Cipru, Ghana, Grecia, Jamaica, Portugalia şi Ucraina.

În cadrul FMI, a mai ocupat funcţia de adjunct al Diviziei pentru pieţe emergente şi de reprezentant al FMI în Filipine.

Schimbarea negociatorului şef în relaţia cu România nu va avea un impact semnificativ asupra relaţiei dintre FMI şi ţara noastră, consideră analistul economic Constantin Rudniţchi.

"Cred că e mai degrabă o schimbare neglijabilă, pentru că nu un negociator sau altul, nu un reprezentant al FMI într-o ţară sau alta decide relaţia instituţiei cu ţara respectivă, ci un mecanism mult mai complicat, şi aici mă refer la faptul că FMI are anumite standarde după care judecă o relaţie cu un stat sau altul. E vorba de un corp de experţi care vine în România, că despre România discutăm acum, şi analizează indicatorii macroeconomici, analizează apoi indicatorii bancari ai ţării şi nu în ultimul rând discută şi cu ministerele de resort, pentru a încerca să vadă care este stadiul reformelor structurale în România. Probabil că cel mai important lucru din acest moment este să ne clarificăm noi ca administraţie dacă dorim o continuare a relaţiilor contractuale, să le numesc, cu FMI, sub ce formă s-ar putea face acest lucru şi, sigur, în pasul doi să vedem şi dacă FMI doreşte să continue un acord cu România", a spus Constantin Rudniţchi.

Cu toate acestea, şi personalitatea şefului de misiune se poate manifesta în relaţia cu autorităţile române, însă elementele decisive în cadrul discuţiilor rămân fundamentel economice, mai precizează Constantin Rudniţchi.

"Poate ar mai putea să intre o relaţie mai strânsă cu reprezentanţii administraţiei româneşti, adică poate nişte discuţii mai apropiate, în sensul de a înţelege mai bine fenomenul românesc, dar esenţa şi lucrurile se întorc tot la cifre şi la structura economiei româneşti şi la nevoia ei de restructurare", a afirmat Constantin Rudniţchi.

Acesta mai spune că actualul guvern de tehnocraţi ar trebui să îşi asume inclusiv stabilirea traiectoriei relaţiilor viitoare ale României cu FMI.

"Actualul guvern trebuie să aibă o anumită viziune care să încerce să ducă România peste 3 sau 4 ani, şi aici nu mă refer numai la relaţia cu FMI, ci şi la modernizarea administraţiei, la multe alte semne ale societăţii şi economiei româneşti. Şi cred că unul dintre aceste lucruri bune este şi acela de a construi o relaţie cu FMI şi, de ce nu?, de a încheia un acord cu FMI sub o formă sau alta. E limpede, în opinia mea, că politicienii din România care administrează ţara sunt tentaţi să meargă spre o serie întreagă de derapaje. În acelaşi timp, sunt puţini tentaţi să facă o restructurare a economiei româneşti. Or toate aceste lucruri se pot stipula într-un acord cu FMI", apreciază analistul economic.

Constantin Rudniţchi adaugă că experienţa actualului ministru de finanţe, Anca Dragu, care a activat o bună perioadă de timp ca economist în cadrul biroului local al FMI din ţara noastră, s-ar putea să reprezinte un atu important in efortul de repoziţionare a relaţiei României cu instituţia financiară internaţională.