Noul Cod Civil impune respectarea vieţii private

Noul Cod Civil intră în vigoare sâmbătă, 1 octombrie, urmând să îşi producă efectele imediat, însă procesele în instanţă pe baza noii reglementări vor începe probabil peste câteva luni.

Noul Cod Civil înlocuieşte vechiul cod din 1865, adoptat pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Interceptarea fără drept a unei convorbiri private prin orice mijloace tehnice sau utilizarea în cunoştinţă de cauză a unei asemenea interceptări, dar şi ţinerea vieţii private sub observaţie prin orice mijloace constituie atingeri ale vieţii private.

Articolul 70 din noul Cod Civil reglementează dreptul la libera exprimare şi stipulează că orice persoană are dreptul la liberă exprimare şi că exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în limitele stabilite de legiuitor.

Articolul 75 din Cod prevede la alineatul 1 că nu constituie încălcarea drepturilor prevăzute în această secţiune atingerile permise de lege sau de convenţiile şi pactele internaţionale privitoare la drepturile omului la care România este parte.

Alineatul următor arată că exercitarea drepturilor şi libertăţilor constituţionale cu bună-credinţă şi cu respectarea pactelor şi convenţiilor internaţionale la care România a aderat nu constituie o încălcare a drepturilor din prezenta secţiune.

Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale

Noul Cod prevede că nimeni nu poate fi supus unei imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa fără respectarea limitelor prevăzute de articolul 75.

Totodată, este reglementat că orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale fiind interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane fără consimţământul acesteia sau respectarea limitelor prevăzute în acelaşi articol 75.

Noua lege arată că în exercitarea dreptului la propria imagine o persoană poate interzice ori împiedica reproducerea în orice mod a înfăţişării sale fizice, ori a vocii.

Profesorul de drept Lucian Mihai, din comisia de elaborare a Codului Civil spune că noul cod încearcă să realizeze un echilibru între ziarişti şi interesele publicului.

"Codul civil încearcă să pună un echilibru între interesele ziaristului, pe de o parte, care e o componentă a societăţii, şi, pe de altă parte, interesele publicului.

"În cazul în care ziaristul îşi depăşeşte prerogativele, care îi sunt conferite prin reglementările care se referă la profesia sa, există posibilitatea ca cel nemulţumit să se adreseze justiţiei şi justiţia să pronunţe o hotărâre de obligare a ziaristului la încetarea încălcării respective, bunăoară încetarea continuării difuzării informaţiilor eronate sau o hotărâre, prin care să i se interzică pentru viitor această activitate", a spus profesorul Lucian Mihai.

De asemenea, ziaristul şi nu numai, orice persoană care încalcă toate aceste drepturi nepatrimoniale, respectiv la viaţă privată, la imagine sau demnitate, poate fi obligată în instanţă să repare prejudiciul printr-o sumă de bani sau prin publicarea în mass-media, pe cheltuiala sa, a unei hotărâri judecătoreşti referitoare la drepturile lezate.

Potrivit profesorului Lucian Mihai au fost abrogate dreptul la replică şi la rectificare, el nu mai există în noul cod, însă este reglementat de alte acte normative, precum Constituţia sau Legea audiovizualului.

În opinia specialistului, atunci când sunt încălcate aceste drepturi, există obligaţia la repararea prejudiciului care ar trebui să se facă de principiu în natură, prin solicitarea şi publicarea unei replici.