Noul Cod al muncii intră luni în vigoare

Noul Cod al Muncii intră luni în vigoare. Actul normativ pentru care guvernul şi-a asumat răspunderea în parlament va înăspri sancţiunile pentru cei care angajează fără forme legale.

Patronii care nu încheie contracte riscă închisoarea, iar angajaţii prinşi fără forme legale vor plăti amenzi foarte mari.

Noul cod mai prevede ca în cazul în care o companie este într-o situaţie economică dificilă, aceasta poate diminua costurile de personal prin reducerea programului de lucru la patru zile pe săptămână. Pe durata reducerii sau întreruperii temporare a activităţii, salariaţii primesc o indemnizaţie de minimum 75% din salariul de bază.

De asemenea, contractul de muncă cu perioadă determinată a crescut de la doi la trei ani, iar durata maximă a timpului de lucru nu poate depăşi 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

Prin excepţie, această durată poate fi prelungită, iar munca suplimentară se compenseaza prin ore libere plătite în termen de 60 zile calendaristice după efectuarea ei.

Salariaţii care muncesc noaptea, beneficiază de un spor de 25%, iar în cazul programării fracţionate a concediului de odihnă, angajatorul este obligat ca cel puţin 10 zile din acesta să reprezinte concediul neîntrerupt.

Opoziţia şi sindicatele au criticat în numeroase rânduri codul muncii, despre care au spus că "limitează drepturile angajaţilor".

Sindicaliştii spun că, în noua formă a proiectului Codului Muncii, toate prevederile referitoare la contractul colectiv de muncă unic, la nivel naţional, sunt abrogate.

Liderii sindicali apreciază că, în noua formă, Codul Muncii încalcă toate prevederile Organizaţiei Internaţionale a Muncii şi toate convenţiile privind drepturile angajaţilor.

PSD şi PNL au acuzat guvernul de lipsă de dialog cu partenerii sociali şi că "se grăbeşte să impună proiectul de lege".

Opoziţia a susţinut în repetate rânduri că noul Cod al Muncii ar fi trebuit să fie un acord între guvern, patronate, sindicate şi opoziţie.