Noua lege a pensiilor, unitară dar cu excepţii

Proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice este postat pentru dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

În expunerea de motive, Ministerul precizează că adoptarea unei legi unitare a pensiilor publice este motivată de o serie de factori macroeconomici şi sociali.

"La baza elaborării prezentei legi s-au avut în vedere principiile susţinute de societatea civilă românească şi aprobate de Guvern, şi anume:

• principiul obligativităţii - persoanele fizice si juridice au obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

• principiul contributivităţii - fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite".

Totuşi, proiectul de lege prevede, în cadrul articolului 6, mai multe excepţii.

La punctul V (2) se precizează că:

"Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială, în condiţiile prezentei legi, avocatii, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute prin lege, neintegrate in sistemul public".

Aceasta înseamnă că aceste categorii nu sunt obligate să contribuie la sistemul public de pensii, aderarea lor la fondul public fiind facultativă.

De asemenea în întreg articolul 6, care defineşte categoriile care sunt asiguate obligatoriu, există multe grupuri distincte de contribuabili, fapt ce ar putea genera excepţii.

Astfel, sunt amintite "persoanele care desfăsoară activităţi pe bază de contract individual de muncă", "funcţionarii publici" şi apare o altă categorie: "cadrele militare în activitate, poliţistii si funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice si siguranţei naţionale".

Multe categorii, multe nemulţumiri

Unele categorii şi-au exprimat deja dorinţa ca modul de calcul al pensiei şi al vârstei de pensionare să se facă diferit.

Judecătoarea Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, îi cere ministrului să restabilească legalitatea, prin respectarea principiilor şi drepturilor fundamentale recunoscute de tratatele internaţionale la care ţara noastră este parte.

"UNJR cere ministrului Justiţiei ca, în analiza pe care urmează să o facă asupra acestui proiect de act normativ, să nu avizeze proiectul legii pensiilor în forma actuală, întrucât acest proiect nu este unul concordant cu Constituţia României şi nici nu îndeplineşte criteriile de tehnică legislativă", se arată într-o scrisoare deschisă.

Judecătoarea Dana Gârbovan apreciază că proiectului legii unitare a pensiilor elaborat la Ministerul Muncii are numeroase dispoziţii care contravin normelor constituţionale, Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţei CEDO.

Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, afirma că un magistrat de carieră, cu cel puţin 25 de ani vechime, trebuie să se bucure la finalul carierei de o pensie specială.

"Opinia exprimată de reprezentanţii Ministerului Public a fost că trebuie menţinută pensia de serviciu. De această pensie de serviciu anticipată, respectiv cea cu 25 de ani vechime, trebuie să beneficieze magistraţii de carieră, iar în ceea ce priveşte cuantumul sau modul în care se va calcula pensia, să fie cât mai aproape de calculele făcute până în prezent."

O altă categorie de nemulţumiţi este cea a diplomaţilor, care consideră că atunci când îşi vor termina activitatea vor avea o pensie mică.

Diplomaţii afirmă că sunt defavorizaţi de principiul contributivităţii, susţinând că pensia se va calcula conform salariilor mai mici pe care le au în ţară şi nu potrivit veniturilor totale pe care le primesc când sunt în posturile din străinătate.