Nouă din zece romi, "victime ale discriminării"

90 la sută din romii europeni trăiesc sub limita de sărăcie şi sunt victime ale discriminării în diferite forme, mai ales copii şi persoanele în vârstă, a atras atenţia, la Bucureşti, comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune.

Oficiali şi militanţi pentru drepturile etniei au recunoscut, într-o conferinţă pe această temă, că strategiile de integrare din ultimii 22 de ani au schimbat prea puţin situaţia romilor şi îşi propun din nou să identifice nevoile acestora şi modalităţile corecte de gestionare a problematicii specifice.

Ministrul muncii, Mariana Câmpeanu, reia apelul pentru o abordare la nivel comunitar şi cere implicarea instituţiilor europene pentru a găsi soluţii viabile.

"Uniunea Europeană trebuie să accepte ideea că problema populaţiei roma este o problemă a Uniunii Euopene, aşa cum este o problemă a fiecărui stat din Uniunea Europeană. Şi că numai împreună, căutând o cale de colaborare şi de găsire a celor mai bune soluţii, vom putea să îi ajutăm ca aceşti oameni să nu mai rămână paria societăţii.

"Degeaba oferi o sumă de bani unei persoane, să plece dintr-un anumit loc, să se întoarcă în ţara de origine, pentru că, după un anumit interval de timp, ea revine", spune Mariana Câmpeanu.

Ministrul muncii a mai punctat şi nevoia de a investi în educarea copiilor şi tinerilor romi, precum şi de a facilita accesul lor pe piaţa muncii, ca principale elemente în eforturile de integrare.

Un sfert dintre noii angajaţi sunt de etnie romă

În România şi Bulgaria - ţările cu cele mai importante populaţii de etnie romă - doar cel mult un sfert dintre noii angajaţi provin din această categorie etnică, iar procentul trebuie îmbunătăţit consistent, a recomandat comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune, László Andor.

"Integrarea romilor nu trebuie să se limiteze la o comunitate sau alta, la un anumit oraş, regiune sau ţară. Dacă integrarea persoanelor de etnie romă dă greş, oriunde în UE, are de pierdut întreaga societate europeană.

"Pentru a face cu adevărat o diferenţă între viaţa de zi cu zi a romilor, mai ales a celor care trăiesc în medii defavorizate, e nevoie de efort comun şi de o implicare pe termen lung la nivel european, naţional, regional şi local", afirmă László Andor.

O conferinţă privind problemele minorităţii rome din România a avut loc la Bucureşti.

Autorităţi şi activişti deopotrivă au vorbit despre timp irosit, despre eşec în multe privinţe atunci când eset vorba de felul în care strategiile pentru integrarea etniei au reuşit sau nu să aducă un progres.

Instituţii dedicate, zeci de ONG-uri şi programe, exemple de cazuri de suscces - sunt pe scurt elementele care se derulează de mai bine de 20 de ani, de când se vorbeşte despre nevoia de integrare a romilor.

În 2013, nouă din zece romi sunt victime ale discriminării în diversele ei forme. Şi nu doar în România, ci în întreaga Uniune, după cum arată datele Comisiei Europene.

Sunt şi cifre care arată mai bine, spune Gelu Duminică, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Comunitară Împreună, însă schimbările se produc extrem de lent.

"Acum 20 de ani erau 0,1% tineri cu studii superioare, care veneau din interiorul minorităţii rome. În momentul de faţă sunt 1,2. Creşterea este foarte mare, însă, dacă ne comparăm la media naţională, aveam undeva în jur de 5 acum 20 de ani şi undeva în jur de 10,2 medie naţională în momentul de faţă.

"Există şi elemente care au cunoscut situaţii reale de îmbunătăţire, de genul: accesul la sănătate, numărul de copii per capita de femeie romă este în scădere dramatică faţă de ceea ce era acum 20 de ani, lucru care arată că dezvoltarea intră uşor uşor şi în rândul comunităţilor compacte de romi", spune Gelu Duminică.

Educaţia, soluţie pentru integrare

El atrage atenţia că nu ar mai trebui să se vorbească despre romi ca despre o problemă socială, ci ca despre o oportunitate pe care România o are în perspectiva evoluţiei demografice în următorii ani.

"În 2050 populaţia din România va avea, conform Eurostat, aproximativ 16 milioane de cetăţeni, din care numărul romilor va fi cam acelaşi, 1-1,3 milioane. Însă, populaţia romă, cea mai tânără, va fi suprareprezentată, în intervalul 16-45 de ani, ceea ce înseamnă populaţie activă.

"Cu alte cuvinte, generaţiei mele, care acum are 35 de ani, ne va plăti pensiile, accesul la un sistem de sănătate, accesul la un sistem de educaţie ş.a.m.d", spune Gelu Duminică.

De asemenea, preşedintele Agenţiei de Dezvoltare Comunitară, Gelu Duminica, a atras atenţia că, deşi educaţia pe termen lung este benefică, este important să existe programe pe termen scurt, dar şi implicare politică.

"Problematica romilor are nevoie de o asumare reală din partea politicienilor, cei care le creează strategii şi cei care promovează, la urma urmei, dezvoltarea, de multe ori neavând în minte sondajele, întrucât dezvoltarea unei minorităţi gen romii nu se face cu sondajele în faţă, că nu este populist şi political dătător de voturi să investeşti într-o minoritate hulită, gen romii.

"Însă, Codul organic în România s-a implementat cu parul. Cam aşa se implementează şi politicile de incluziune", afirmă Gelu Duminică.