”Noi trăim deja schimbarea climei și ne-o arată nu numai recordurile, ne arată și modificarea tiparelor vremii”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican
Realizator: Meteorologii au anunțat că în această săptămână a fost deja ziua cu cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată. Valoarea a fost determinată de recentele valuri de căldură din China, Africa de Nord și sudul Statelor Unite. Luni, temperatura medie globală a ajuns la 17,01°C cea mai mare valoare înregistrată într-o zi de când au început măsurătorile meteorologice. Marți, temperatura a urcat și mai mult, ajungând la 17,18°C prima dată de la începerea înregistrărilor prin satelit, în 1979. Conform cercetătorilor, noul record reprezintă o combinație dintre emisiile de dioxid de carbon provocate de activitățile umane și fenomenul „El Nino”, care împinge căldura de la suprafața Oceanului Pacific. Ce ne așteaptă, dar și ce mai poate face omenirea pentru a tempera încălzirea planetei, discutăm cu doctor Roxana Bojariu, invitata „Apelului Matinal” și coordonator al grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Bună dimineața!
Roxana Bojariu: Bună dimineața!
Realizator: Este un record, dar în ce măsură vom asista și la alte creșteri în continuare?
Roxana Bojariu: Este un record simbolic și din punct de vedere climatic, ce se întâmplă într-o zi nu are neapărat o relevanță deosebită, pentru că clima se ocupă cu statistici ale fenomenelor pe perioade mai mari de timp. Dar, este totuși încă un semnal că avem această amplificare a încălzirii globale și accelerarea ei. Și clar că s-ar putea să mai vedem astfel de recorduri și în zilele și lunile ce vin, cel puțin în vara aceasta a emisferei nordice. Pe de altă parte, noi trăim deja schimbarea climei și ne-o arată nu numai recordurile, ne arată și modificarea tiparelor vremii, valurile de căldură din ce în ce mai frecvente, mai dese și mai persistente, care favorizează incendii de vegetație. Pe de altă parte, ele sunt întrerupte de instabilități foarte puternice. Furtunile acestea în zonele temperate, unde avem cantități foarte mari de precipitații, ce caz localizat în timp scurt, dar și alte manifestări severe în zonele tropicale. Uraganele sunt din ce în ce mai intense. Se vorbește chiar în comunitatea specialiștilor că ar trebui introdusă o nouă clasă în acea ierarhizare a uraganelor după intensitate. Ultima clasă cu uraganele cele mai puternice este clasa uraganelor de gradul V, dar se pare că în curând vom vorbi de uragane de gradul VI, tot din cauza încălzirii globale.
Realizator: Dar ce înseamnă depășirea acestui prag istoric de temperatură?
Roxana Bojariu: Înseamnă un efect cumulat, cum bine ați spus, între variabilitatea naturală și aici vorbim de contribuția fenomenului „El Nino”, care e o sursă suplimentară de căldură în sistem. Avem pe întinderi mari din Oceanul Pacific, zona tropicală, temperaturi mai mari decât cele obișnuite. E faza caldă a unui ciclu natural, dar acest ciclu natural se adaugă până la urmă cu faza caldă încălzirii globale, încălzire globală care se manifestă, cum ați spus, pe uscat, cu valori de căldură, dar și în oceane. Să știți că în Atlanticul de Nord avem temperaturi care iarăși ies din obișnuit și mai ales în partea estică Atlanticului de Nord sunt temperaturi foarte ridicate. Ele explică într-un anume sens sau anume parte din severitatea furtunilor ce au trecut prin toată Europa şi explică inclusiv raportul acesta deosebit de precipitații ce cade în diverse locuri din Europa, pentru că avem o sursă de umiditate care funcționează la capacitate mare cu aceste temperaturi mari din Atlanticul de Nord, dar nu numai, și Marea Mediterană are temperaturi mai ridicate decât în mod obișnuit și Marea Neagră. Deci, trăim schimbarea climei.
Realizator: Dar furtunile din București și alte orașe ale țării sunt normale pentru această perioadă a anului?
Roxana Bojariu: Ele sunt normale, dar ca dezvoltare, nu însă ca intensitate. Intensitățile pe care le vedem acum...
Realizator: Devin din ce în ce mai îngrijorătoare.
Roxana Bojariu: Exact! Şi acestea într-adevăr sunt mult mai mari, severitatea acestor furtuni e mult mai mare decât cea cu care eram noi obișnuiți acum mai multe decenii, chiar dacă și atunci se mai întâmplau, dar se întâmplau destul de rar astfel de furtuni cu o intensitate atât de mare. Este un efect al încălzirii globale. Pe fondul încălzirii globale, toate sistemele de vreme dispun de o cantitate sporită de căldură și de vapori de apă, care le alimentează și le fac mai severe. Deci, aici e o problemă și va trebui, pe de o parte, să ne adaptăm la schimbările deja produse, dar, pe de altă parte, trebuie neapărat să reducem emisiile ca să încetinim această cursă a încălzirii globale care furnizează din ce în ce mai mult "combustibil" sistemelor de vreme și ele devin din ce în ce mai severe.
Realizator: Există încă măsuri care mai pot fi luate pentru a face o schimbare? Mai avem timp?
Roxana Bojariu: Sigur, mai avem timp, deși fereastra de oportunitate se închide rapid. Ultimul raport al Grupului interguvernamental pentru studiul schimbării climei… Volumul I publicat arată că va trebui neapărat să atingem maximum de emisii până la cel târziu sfârșitul anului 2025, după care emisiile ar trebui să scadă foarte rapid, consistent, în așa fel încât să trecem prin neutralitate climatică în jurul anului 2050, pentru a atinge acea țintă a Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii medii globale cu 1,5 grade Celsius faţă de nivelul preindustrial. La sfârșitul secolului să ajungem la această limitare maxim, dar vă dați seama că contează fiecare zecime de grad. Fiecare sutime de grad în plus ne aduce o un alt nivel, mai mare, de severitate a fenomenelor extreme, pe lângă creșterile de temperatură, pentru că încălzirea globală nu este doar un fenomen gradual și nu este uniformă în spațiu și timp.
Realizator: La ce să ne așteptăm în continuare în România?
Roxana Bojariu: Vom mai avea pe termen scurt o, să-i spunem așa, o ușoară răcorire, după care iar vom avea temperaturi foarte ridicate. Astfel de fluctuații vor continua şi în zilele următoare. Va trebui să fim foarte atenți la actualizările prognozelor și să fim foarte atenți și la acele nowcasting-uri, adică prognoze cu anticipare imediată. Adică cu câteva ore înainte se pot spune mai multe lucruri despre locația și despre perioada fenomenelor extreme, în așa fel încât să-ți iei din timp măsuri și să limiteze efectele lor. Pe de altă parte, climatic vorbind, ne îndreptăm, totuși, spre o liniștire, să-i spunem așa, a instabilităților, pentru că, climatic vorbind, luna august, de exemplu, este luna cu numărul cel mai mare de zile însorite. Statistica ne spune asta. Nu înseamnă neapărat că ar fi exact la fel și anul acesta, dar probabilitatea să avem mai puține instabilități în luna august este totuși mare.
Realizator: Vă mulțumim pentru prezența la Radio România Actualități și pentru toate aceste amănunte! Invitata "Apelului matinal" a fost doctor Roxana Bojariu, coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.