Noi norme pentru comercializarea laptelui

De la 1 ianuarie, în România, laptele proaspăt nu se mai poate vinde decât însoţit de un buletin de analiză care să ateste că respectă anumiţi indicatori de calitate stabiliţi la nivelul Uniunii Europene - un număr maxim de celule somatice şi de germeni pe care-i conţine laptele.

Aceste condiţii pot fi respectate prin folosirea unor tehnologii moderne de mulgere, păstrare şi procesare.

România a beneficiat timp de 7 ani, din momentul aderării, de o derogare de la normele comunitare, care a fost anulată la începutul acestui an.

Preşedintele Asociaţiei Patronale Române pentru Industria Laptelui, Dorin Cojocaru, explica, în emisiunea "Matinal", că noile reguli nu au de ce să influenţeze preţul laptelui:

"Nu văd o scumpire a materiilor prime, că cei care vindeau lapte neigienic sau procesatorii care nu îndeplineau condiţii de igienă nu mai pot vinde pe piaţă.

"Vor fi afectaţi de închiderea acestei derogări nu mai mult de 15.000 de gospodării ale populaţiei.

"Piaţa mare fiscalizată nu va fi influenţată de această derogare", a precizat Dorin Cojocaru.

Se ştie de mai mulţi ani că normele europene de calitate a laptelui vor trebui respectate strict de la 1 ianuarie 2014, dar mulţi dintre micii fermieri se plâng că nu au resurse pentru a acoperi costurile mari pe care le implică introducerea tehnologiei necesare.

Laura Piperiu, de la Radio Reşiţa, calculează că o mulgătoare costă circa 1.000 de euro, iar un tanc de răcire cel puţin 3.000 de euro.

La aceste sume se adaugă cele necesare amenajării spaţiului de depozitare corespunzător.

În aceste condiţii, unii fermieri se gândesc să renunţe, pur şi simplu, la creşterea animalelor pentru lapte.

Şeful siguranţei alimentare din România spune însă că şi laptele aşa-numit ne-conform, poate fi folosit, dar doar pentru obţinerea unor produse lactate cu perioadă mai lungă de procesare.

"Nu vor fi controale suplimentare"

Preşedintele ANSVSA Vladimir Mănăstireanu a explicat reporterului Radio România Actualităţi, Florentina Varga, că nu vor fi controale suplimentare, dar că se vor urmări în mod deosebit rezultatele analizelor pe care toţi producătorii sunt obligaţi să le facă.

Preşedintele ANSVSA Vladimir Mănăstireanu: Laptele trebuie să fie însoţit de buletin de analiză, ceea ce înseamnă că, la orice laborator judeţean care aparţine direcţiilor sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din fiecare judeţ, producătorii pot să se ducă, să-şi facă aceste analize. Costul total al analizelor, atât pentru numărul total de germeni, cât şi pentru celulele somatice este de 24 de lei plus TVA.

Reporter: Fermierii au fost anunţaţi de aceste reglementări?

Vladimir Mănăstireanu: Noi am declanşat o amplă campanie de informare şi instruire în toată ţara şi s-au făcut practic în toate judeţele instruiri cu micii fermieri, cu marii fermieri, le-am spus care sunt condiţiile de igienă ce trebuie îndeplinite, începând cu 1 ianuarie 2014.

Noi vom face controlul privind respectarea noilor condiţii de calitate a laptelui. În momentul în care cetăţeanul care vrea să intre pe piaţă cu laptele vine la laborator şi îşi face analizele la laptele pe care vrea să-l comercializeze şi noi vedem în acel moment dacă corespunde sau nu corespunde noilor cerinţe.

În momentul în care acest lapte nu corespunde calitativ va fi îndrumat respectivul cetăţean sau respectiva fermă să comercializeze laptele către centrele care prelucrează laptele în brânzeturi cu maturare de peste şase luni de zile.

Reporter: Şi cei care vor vinde la tarabă.

Vladimir Mănăstireanu: Cei care vor vinde la tarabă la fel. Dacă buletinul de analiză nu corespunde NTG maxim 100.000 şi celulele somatice maxim 400.000 pe mililitru atunci nu vor putea să vândă laptele crud către consumatorul final la tarabă şi li se va spune clar că, fie îl transformă în brânzeturi cu maturare de peste şase luni de zile, fie nu-l mai vinde.