Noi criterii mai dure, în România, pentru banii europeni

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a anunţat că în prezent are loc o reevaluare privind toate criteriile, nu doar de eligibilitate, pentru proiectele finanţate cu bani europeni.

După această evaluare, încă de anul acesta vor fi impuse criterii mai dure, iar o cerere in acest sens a fost deja înaintată, de exemplu, ministerului muncii şi autorităţilor de administrare, a declarat Leonard Orban.

Ministrul a precizat că, de acum înainte, accentul trebuie să cadă pe proiectele din domeniul ocupării forţei de muncă, educaţie şi întărirea capacităţii administrative.

"Am cerut ministerului muncii şi autorităţilor atât pentru POSDRU (Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane) cât şi pentru POSDCA (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) aplicarea unor reguli mult mai severe atât privind eligibilitatea, cât şi orientarea calitativă a cheltuielilor din aceste programe", a declarat Leonard Orban.

Ministrul a explicat că în viitorul buget al UE, pentru 2014-2020, banii europeni pentru politica de coeziune, vor fi acordaţi mult ami greu, vor exista criterii mult mai dure, iar România, ca să nu fie prinsă pe picior greşit, trebuie să se comporte ca şi cum deja aceste norme ar fi în practică.

În plus, astfel, poate creşte, a spus Orban, rata de absorbţie dar şi corectitudinea în accesarea fondurilor europene, în perioada care a mai rămas până la sfârşitul actualului exerciţiu bugetar.

"Este nevoie de măsuri pentru pregătirea cadrului instituţional încă de anul acesta” a spus Leonard Orban.

Ministrul a făcut aceste declaraţii la conferinţa „Fondul Social European în contextul perspectivei financiare 2014-2020, la care au mai participat şi ministrul muncii, Claudia Boghievici, ministrul de interne, Gabriel Berca şi directorul Direcţiei Generale pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune din Comisia Europeană, Peter Stub Jorgensen.

Unde au fost greşeli

Ministrul muncii, Claudia Boghievici, a anunţat că vor fi promovate acele proiecte care, în domenii ca ocuparea forţei de muncă, combaterea şomajului în rândul tienrilor şi incluziunea socială, pot reduce diferenţa de dezvoltare între România şi restul UE dar şi între regiuni.

România susţine propunerea de buget UE din 2014 până în 2020 a Comisiei Europene, care prevede o creştere de 10% a fondurilor alocate Fondului Social European, faţă de alocarea din bugetul actual, adică 84 de miliarde de euro.

În ce priveşte implementarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane a început cu proiecte mari, care nu au putut fi gestionate corect şi care şi-au atins doar în mică măsurî grupul ţintă, iar managementul a fost prea centralizat, a declarat, noul director AMPOSDRU, Carmen Roşu.

Directorul Autorităţii de Management a Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) a spus că are în vedere simplificarea procedurilor şi corelarea plăţilor cu rezultatele obţinute iar Autoritatea de Management îşi propune să revizuiască o parte din reguli.

Mai multe verificări

"Accesul beneficiarilor la finanţare a fost dificil, a existat o lipsăe comunicare şi pentru beneficiari a fost dificil să-şi planifice activităţile.

"Accesul la finanţare a fost mai facil pentru organizaţiile mari. Trebuie consolidată capacitatea de a disemina informaţia la nivel local.

"Managementul financiar nu a funcţionat, a trebuit schimbat procesul de finanţare, dar o parte din beneficiari au renunţat sau nu mai vor să continue proiectele", a mai spus Carmen Roşu, adăugând că prefinanţarea trebuie să fie completată de verificări.

Carmen Roşu a mai precizat că a existat o corelare scăzută a proiectelor cu priorităţile naţionale.

Ministerul Afacerilor Europene a primit, la începutul săptămânii trecute, scrisoarea oficială a Comisiei Europene prin care este anunţată întreruperea termenului de plată pentru cererile de finanţare din Programului Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu, a precizat că, până pe 2 martie, o delegaţie a CE va analiza situaţia şi motivele pentru care recomandările iniţiale nu au fost aplicate.

Rezultatul analizei va fi transmis la Bruxelles, iar Guvernul speră ca situaţia să fie remediată până la sfârşitul lunii martie.

Ce înseamnă flexibilitate

Ministrul de interne, Gabriel Berca, a precizat că atragerea de fonduri europene este o chestiune de siguranţă naţională.

El a spus că au fost incompatibilităţi şi carenţe de corectitudine în achiziţiile publice, inclusiv la autorităţile locale.

Ministrul Berca nu a prezentat cazuri concrete dar a promis că le va face publice, când va veni momentul şi a insistat că în accesarea fondurilor europene şi autorităţile centrale şi cele locale trebuie să dea dovadă de flexibilitate.

Directorul Direcţiei Generale pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune din Comisia Europeană, Peter Stub Jorgensen, a atras atenţia că este nevoie şi de flexibilitate dar că aceasta nu înseamnă alterarea, manipularea, ocolirea sau încălcarea regulilor, ci tocmai respectarea lor.

Avertismente europene

Peter Stub Jorgensen a explicat că România trebuie să concentreze banii europeni pe mai puţine teme prioritare, atent selectate, să se concentreze pe un număr limitat de priorităţi, în special în domenii ca educaţia, ocuparea forţei de muncă şi îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice.

El a avertizat că între 2014 şi 2020, banii europeni vor fi acordaţi numai dacă sunt îndeplinite precondiţii stricte şi severe.

De exemplu, a spus Jorgensen, înainte să fie ceruţi bani europeni pentru un proiect în educaţie, trebuie ca România să convingă că are un sistem educaţional funcţional şi o curiculă clară.

Peter Stub Jorgensen a mai atras atenţia că una dintre principalele cauze pentru rata scăzută de absorbţie a fondurilor europene în România este lipsa de capacitate a administratorilor fondurilor structurale.

El a spus că se teme că la finalul acestui an România se va confrunta cu o provocare substanţială în domeniul absorbţiei fondurilor.

"Ceea ce face România în actualul exerciţiu bugetar european, o va afecta în următorul, pentru că nimeni nu va dori să dea bani buni acolo unde ei s-au cheltuit prost”, a avertizat directorul Direcţiei Generale pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune din Comisia Europeană, Peter Stub Jorgensen.