Noi avertizări hidrologice în nord-estul ţării

Debitele Dunării şi ale Siretului sunt în continuare în creştere. La Galaţi, peste 350 de persoane lucrează în continuu, de sâmbătă, la stoparea infiltraţiilor prin digul supraînălţat cu saci cu nisip, transmite corespondentul nostru, Maria Măndiţa.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a declarat la Galaţi că specialiştii au luat decizia realizării unui dig de 4,5 kilometri, cu o înălţime de 1,5 metri, pentru a preveni inundarea oraşului.

Ministrul Blaga a mai spus că echipele au fost suplimentate cu 1.400 de persoane.

Prezent în cadrul reuniunii Comitetului pentru situaţii de urgenţă din localitate, Vasile Blaga a spus că la Galaţi nivelul Dunării a ajuns la 672 de centimetri, cu 11 centimetri peste cota istoricã din 2006.

În cazul în care apele Dunării vor creşte peste cota prognozată, autorităţile iau în calcul ca măsură extremă ruperea digului de la Cotul Pisicii pentru o inundare controlată într-o zonă nelocuită, a mai precizat ministrul.

Premierul Emil Boc declarase anterior ca vârful de sarcină pe Dunăre este aşteptat pe data de 9 iulie, când va atinge, probabil, 690 de centimetri.

Corespondentul nostru Florin Filoreanu transmite că în lunca Siretului, în satele comunei băcăuane Săuceşti, se intră în normalitate. Duminică, sătenii din Săuceşti, evacuaţi din cauza inundaţiilor, au început să se întoarcă la casele lor, pe măsură ce se retrag apele, în condiţiile în care pompierii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bacău ,,Maior Constantin Ene’’ au început de la primele ore ale dimineţii să scoată apa cu motopompele din locuinţele inundate.

Hidrologii au emis noi avertizări de cod roşu, portocaliu şi galben pentru râurile din partea de nord-est a României. Avertizările sunt valabile până luni la ora 16.00.

Meteorologii au emis o nouă atenţionare cod galben de ploi, valabilă până luni la ora 9.00 pentru 16 judete din Moldova şi zona Carpaţilor Orientali şi de Curbură.

Toate detaliile privind avertizările le puteţi citi aici.

Premierul şi şeful statului au vizitat zonele afectate

Premierul Emil Boc a afirmat la Suceava la şedinţa comitetului pentru situaţii de urgenţă, că nimeni din aparatul administrativ nu va pleca în concediu şi că angajaţii vor trebui să se orienteze spre analiza, decizia şi implementarea rapidă a soluţiilor care să vină în sprijinul oamenilor afectaţi de inundaţii, ne-a informat corespondentul nostru Mihaela Buculei.

Anterior premierul le-a spus localnicilor din comuna Zamostea că persoanele care au casele distruse sau afectate în mare proporţie, vor primi materiale de construcţii. În maximum trei săptămîni după evaluarea pagubelor, Guvernul va face o cerere de finanţare din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, a mai spus primul ministru, Emil Boc.

Preşedintele Traian Băsescu s-a deplasat pentru a doua zi consecutiv la Săuceşti în judeţul Bacău, localitate grav afectată de inundaţii.

Bilanţ tragic al inundaţiilor

Douăzeci şi trei de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza inundaţiilor din ultima săptamână. Apele au afectat peste 400 de localităţi, cele mai multe din Moldova, a declarat purtatorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, capitanul Alin Maghiar.

"Până în prezent, 247 de locuinţe au fost distruse, peste 400 de localităţi au fost afectate din 37 de judeţe. Doar în ultimele 24 de ore au fost afectate 1.600 de gospodării, 1.200 de locuinţe; peste 5.500 de hectare de teren arabil, păşuni, fâneţe si paduri au fost inundate” a declarat Alin Maghiar.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani a decis distribuirea a 45 de locuinţe modulare pentru sinistraţi.

Lucrările pentru amenajarea unei tabere de sinistraţi au fost începute sâmbătă dimineaţă, în curtea SC Transport Mixt SA Dorohoi, pe strada Dumbrava Roşie.

Primele locuinţe modulare repartizate au fost dotate, pentru început, cu paturi, pături şi lenjerie de pat.

Cele 52 de persoane care fuseseră evacuate din comuna suceveană calamitată Pătrăuţi au fost mutate în locuinţe modulare ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, care vor fi racordate la energie electrică în cursul zilei de duminică.

Potrivit prefectului, în judeţul Suceava sunt evacuate în prezent 155 de persoane: 15 la Comăneşti, 17 la Dolhasca, 16 la Iaslovăţ, 52 la Pătrăuţi, 15 la Şerbăuţi, 35 la Suceviţa şi 5 la Todireşti. Toate aceste persoane se află relocate la rude. Multe dintre acestea au refuzat să stea în module.

Persoanele care vor să sprijine victimele inundaţiilor pot face donaţii, pentru mai multe informaţii citiţi aici.

Scenariul se repetă

Potrivit redactorului nostru Alex Olaru, din 2004 şi până astăzi aproape an de an România a fost lovită de inundaţii. Aproape 300 de persoane şi-au pierdut viaţa în toţi aceşti ani, iar pagubele materiale sunt de ordinul sutelor de milioane de euro.

În 2004 au fost afectate aproape 700 de localităţi din 29 de judeţe; 19 oameni ş-au pierdut viaţa. Pus sub presiune, guvernul a investit în refacerea infrastructurii peste 100 de miliarde de lei vechi. Cea mai mare parte din sumă, peste trei sferturi, s-a cheltuit însă pentru refacerea locuinţelor afectate.

Scenariu cu repetiţie în 2005. Bilanţul autorităţilor vorbeşte despre câteva zeci de morţi, peste 90.000 de case şi anexe inundate şi pagube de cel puţin şase miliarde de lei vechi. Cea mai mare pierdere la acea vreme a fost podul de la Mărăcineni, judeţul Buzău, care face legătura între Moldova şi Muntenia.

Construcţia a fost distrusă aproape în totalitate, iar refacerea ei a durat aproximativ şase luni. Altfel spus, şase luni traficul rutier sau feroviar a fost deviat, iar guvernul a investit peste 500 de miliarde de lei vechi în reconstrucţia obiectivului. În 2006 şi 2007 au fost pierdute peste 20 de vieţi în inundaţii. S-au adăugat pagube estimate de autorităţi de aproape un miliard de euro.

În aprilie 2006 Dunărea atingea niveluri-record, iar specialiştii lucrau pentru consolidarea digurilor. Chiar şi aşa, digul de la Isaccea, considerat printre cele mai sigure, avea să cedeze. Presa scria despre incapacitatea autorităţilor de a gestiona situaţia. După inundaţiile din iulie-august 2008 guvernul a alocat bani din fondul de intervenţie pentru îndiguiri pe Siret şi Prut.

Cele mai importante cauze ale inundaţiilor identificate de specialişti sunt defrişările, lipsa amenajărilor de pe cursurile de apă şi condiţiile meteo extreme. La acestea se adaugă, de multe ori, încăpăţânarea oamenilor de a construi în zone inundabile.

Puteţi consulta harta zonelor afectate de inundaţii aici.