Ascultă Radio România Actualitaţi Live

Niculae Havrileț: România are resurse energetice pentru a trece de iarnă

Invitatul "Apelului matinal" a fost Niculae Havrileț, vicepreședintele Centrului Român al Energiei și fost șef al ANRE.

Niculae Havrileț: România are resurse energetice pentru a trece de iarnă
Niculae Havrileţ. Foto: captură video.

Articol de , 18 August 2022, 09:49

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (18 august, ora 8:29) - Emisiunea: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu.
Daniela Petrican: Executivul a decis un plan de acțiune care să asigure predictibilitate, atât din perspectiva producției de energie, cât și bugetară. Anunțul vine după reuniunea de la guvern în care s-a discutat despre măsurile de protejare a consumatorilor casnici și a economiei de efectele creșterii prețurilor la energie.
Cătălin Cîrnu: La finalul primei întâlniri a Comitetului interministerial pentru asigurarea rezilienței energetice și implementarea proiectelor de infrastructură în energie, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că măsurile de plafonare și compensare a prețului la energie vor rămâne active, pentru protejarea cetățenilor, dar și a economiei. La ce ne putem aștepta în continuare? Discutăm imediat cu invitatul "Apelului matinal", de joi, Niculae Havrileț, vicepreședintele Centrului Român al Energiei și fost șef al ANRE. Bună dimineața!
Niculae Havrileț: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Din punct de vedere meteo, nu am aflat cât de grea va fi iarna, dar România are resursele energetice și poate bugetare pentru a depăși această etapă a crizei, provocată de creșterea prețurilor la energie?
Niculae Havrileț: Da, eu sunt sigur că România are resurse necesare pentru a trece de perioada de iarnă, pentru că nu suntem în prima situație de acest gen. Au mai fost situații complicate, în special în zilele de frig extrem, în timpul iernii, peste care a putut România să treacă datorită unor condiții speciale pe care le avem, și aici trebuie să aducem în discuție faptul că România produce aproape în întregime energia și gazele naturale necesare consumului intern.
Daniela Petrican: Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că măsurile de plafonare și compensare a prețului la energie vor rămâne active, pentru protejarea cetățenilor și economiei. Cât timp vor rămâne active aceste măsuri?
Niculae Havrileț: Sigur, în general, guvernele, de-a lungul ultimilor ani, au luat măsuri necesare pentru a traversa o perioadă de iarnă. De aceea cred că, în principal, măsurile sunt îndreptate pentru a gestiona situația din această iarnă, dar, sigur, în cazul în care situația se prelungește, aceasta a prețurilor foarte mari și a lipsei acute de gaze naturale, pentru că acesta este motivul principal în cazul creșterii prețului la energia electrică, aceste măsuri pot să rămână, mă rog, dacă ele vor fi verificate ca fiind pozitive în trecerea iernii următoare, pot fi folosite și în iernile viitoare.
Cătălin Cîrnu: Și tot premierul vorbea despre accelerarea proiectelor de infrastructură în energie, "pentru a valorifica oportunitățile României la nivel național și geostrategic". Despre ce ar fi vorba?
Niculae Havrileț: România are, aş putea spune, oportunități spre cele mai mari pentru a pune în valoare producția de energie electrică, în special a energiei electrice din sursele regenerabile, pentru că, așa cum o demonstrează mai multe analize făcute chiar de către Banca Mondială, România ar putea asigura întregul necesar de energie electrică al Europei în cazul în care s-ar pune în valoare potențialul eolian al Mării Negre. Dacă aș aduce în discuție câteva cifre pentru a vedea care sunt aceste oportunități, aş putea spune că, la ora actuală, România consumă într-o medie orară aproximativ 9.000 de Megawați. Potențialul eolian al Mării Negre se ridică la 72 de milioane de Megawați./rpatulea/asalar/ Este în discuție un draft al legii privind producția de energie electrică din sectorul eolian. Tocmai de aceea cred eu că domnul prim-ministru s-a referit că există încă foarte multă birocrație în ceea ce privește acordarea autorizațiilor de construire, cu toate că fondurile europene asigură chiar din abundență investițiile în energie verde, iar România, având aceste oportunități, nu mai vorbesc de gazele din Marea Neagră, și, desigur, oportunitățile privind punerea în valoare a energiei solare, unde, iarăși, România se bucură de cele mai multe condiții privind producția de energie electrică din panouri solare, datorită climei pe care o avem.
Daniela Petrican: În spațiul public se vorbește despre faptul că schema-suport de plafonare pentru consumatorii de energie și de gaze este estimată la aproape 40 de miliarde de lei, nefiind, ce-i drept, comunicată oficial. În februarie, premierul vorbea despre un efort bugetar de 14,5 miliarde de lei, deci ar fi o diferență foarte mare între 14,5 și 40 de miliarde. Ar fi posibil ca și acești 40 de miliarde să fie insuficienți?
Niculae Havrileț: Eu cred că se impune să se facă niște calcule matematice, o simulare matematică, pentru că la aceste prețuri privind energia electrică și gaze naturale estimarea mea sau, mă rog, calculul meu matematic arată că producătorii de energie și gaze naturale din România încasează 40 de miliarde de euro pe un an, pe un singur an, 40 de miliarde, ceea ce, raportat la Produsul Intern Brut, ar constitui peste 15 %. Deci aceasta ar putea fi creșterea Produsului Intern Brut doar din încasările pentru energia electrică și gazele naturale produse în România; la care se adaugă și alte taxe, cum fi TVA-ul sau, mă rog, taxele privitoare la funcționarea rețelelor. Deci, practic, bani ar fi. E adevărat că este un ecart; practic, trebuie să asigurăm compensarea facturilor din anul acesta, dar acești bani vor intra în bugetul general abia anul viitor. Când se vor finaliza bilanțurile companiilor se va stabili sigur, se vor stabili tarifele pe care trebuie să le dea către stat; aici mă refer la TVA, la impozitul pe profit, impozitul pe dividente. Deci, practic, noi suntem, în acest moment, la încasarea unor sume consistente, dar plafonarea trebuie să asigure consumul de acum, iar banii care se încasează în acest an vor veni abia anul viitor. Este un ecart.
Cătălin Cîrnu: Da, practic trebuie găsiți bani acum până când îi încasăm pe ceilalți, nu?
Niculae Havrileț: Da. Există și o posibilitate pe care a avut-o în vedere Uniunea Europeană când a creat acel toolbox, acea cutie cu măsuri pe care statele membre ar trebui să le ia, care spune că, pe o anumită perioadă de timp, se pot amâna facturile; sigur, cu o organizare a sistemului de recuperare a acestor amânări. Deci, practic, există și posibilitatea amânării la plată a unor factori./mcimpoaca/asalar/ Cred că marii producători de energie hidroelectrică sau de gaze naturale, cum este Romgazul, Petromul, nu se vor supăra dacă anumită categorie de consumatori numiţi vulnerabili, dar aici intră și consumatorii protejați, cum ar fi spitalele, dacă acești consumatori ar plăti cu o amânare de şase luni, nu cred că ar fi o supărare prea mare.
Cătălin Cîrnu: Încercăm să dezlegăm o enigmă. Am mai avut invitați din acest domeniu. Spuneați și dumneavoastră că România este una dintre țările Uniunii Europene cu dependența cea mai mică de importuri în materie de energie, curent electric, gaze, însă la prețuri suntem aproape campioni. De ce se întâmplă asta?
Niculae Havrileţ: Acest lucru se întâmplă pentru că România nu mai este o țară izolată din punct de vedere al piețelor energetice. Noi suntem cuplaţi cu piețele europene regionale, respectiv cu Ungaria, Slovacia, Cehia am fost cuplaţi încă din 2014, dar recent am cuplat pieţele și cu Germania, Austria și țările din zonă, astfel încât prețul din Germania este un indicator care funcționează în orice piață din aceste țări cu care avem cuplate piețele. De aceea, dacă în Germania a crescut prețul drastic, enorm aș putea spune, la energie electrică, datorită faptului că producția de energie electrică în Germania era susținută în mare parte de către gazele naturale...
Cătălin Cîrnu: Gazele din Rusia.
Niculae Havrileţ: ... da, însă acest lucru a generat în Germania o creștere abruptă, colosală, putem spune, a prețurilor, care se transmit și către piața din România. Deci, practic, noi nu suntem singulari, nu putem să ne insularizăm astfel încât să creăm o situație independentă din acest punct de vedere; dar, sigur, având în vedere acest lucru, mă refer la piețele cuplate, Uniunea Europeană acordă foarte multe fonduri pentru a a preîntâmpina sau, mă rog, pentru a elimina problemele apărute din cauza prețurilor.
Daniela Petrican: Dar apropo de prețul gazelor naturale, credeți că panica are vreo influență asupra prețului?
Niculae Havrileţ: Nu știu dacă chiar panică, eu cred că se fac niște calcule și, dacă în Germania principalul producător de energie electrică din gaze naturale se prevede o lipsă de gaze naturale provenite de la Gazprom, automat acest lucru se transmite pe piața din Austria, pe piața din Ungaria, către piața noastră, chiar și în Bulgaria.
Cătălin Cîrnu: Da, cred că ar fi fost mai bine pentru noi să fim cuplați la piața din Portugalia și din Spania, acolo unde prețurile sunt semnificativ mai mici decât cele din România și din țările despre care ne vorbeați ceva mai devreme. Ne-ați mai luminat un pic după discuția pe care am purtat-o. Mulțumim pentru prezența la "Apel matinal".
Niculae Havrileţ: Mulțumesc și eu și sper să avem o iarnă ușoară.
Cătălin Cîrnu: Da, și cu prețuri mici, completăm noi. Niculae Havrileț, vicepreședintele Centrului Român al Energiei și fost șef al ANRE, a fost invitatul de astăzi.

Peste 13 miliarde de lei pentru realizarea de noi spitale
România 28 Martie 2024, 22:48

Peste 13 miliarde de lei pentru realizarea de noi spitale

Banii vor fi folosiți pentru realizarea de noi spitale orășenești, municipale, de urgență, precum și pentru dotarea și...

Peste 13 miliarde de lei pentru realizarea de noi spitale
Timișoara va avea un nou spital municipal
România 28 Martie 2024, 21:53

Timișoara va avea un nou spital municipal

Clădirea ar trebui finalizată în aproximativ cinci-șase ani, în zona de nord a orașului.

Timișoara va avea un nou spital municipal
APEL MATINAL – În direct cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu
România 28 Martie 2024, 21:42

APEL MATINAL – În direct cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu

RRA: Vineri, 29 martie, la Apel matinal vom vorbi cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, despre procesul...

APEL MATINAL – În direct cu Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu
Aeroportul din Timișoara va avea un nou terminal de plecări externe
România 28 Martie 2024, 19:36

Aeroportul din Timișoara va avea un nou terminal de plecări externe

Construit pe o suprafață de 12.000 m², noul terminal are șase filtre de securitate, opt porți de îmbarcare și 18 ghișee de...

Aeroportul din Timișoara va avea un nou terminal de plecări externe
Calculatoare pentru elevi și studenți
România 28 Martie 2024, 19:25

Calculatoare pentru elevi și studenți

Ajutorul este destinat copiilor și tinerilor cu venituri reduse, de cel mult 500 de lei pe membru de familie.

Calculatoare pentru elevi și studenți
17 bănci participă la ediția din acest an a programului Noua Casă
România 28 Martie 2024, 17:35

17 bănci participă la ediția din acest an a programului Noua Casă

Numărul împrumuturilor este destul de redus, la jumătate față de situația din 2021.

17 bănci participă la ediția din acest an a programului Noua Casă
Avocat: Mario Iorgulescu suferă de leziuni cerebrale din copilărie
România 28 Martie 2024, 17:31

Avocat: Mario Iorgulescu suferă de leziuni cerebrale din copilărie

Problemele au contribuit la producerea accidentului grav de circulație în care tânărul Iorgulescu a omorât un om, a mai spus...

Avocat: Mario Iorgulescu suferă de leziuni cerebrale din copilărie
Ultimele pregătiri înainte de intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene
România 28 Martie 2024, 16:26

Ultimele pregătiri înainte de intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene

Pe Aeroportul Otopeni, cel mai mare din ţară, se reconfigurează porţile de control din Terminalul Plecări, iar la Ministerul...

Ultimele pregătiri înainte de intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele maritime şi aeriene