Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională: Noua lege a offset-ului va duce la relansarea industriei de apărare din România

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (31 iulie, ora 8:29) - Rubrica: Apel matinal - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: O nouă lege a offset-ului va duce la relansarea industriei de apărare din România, în condițiile în care țara noastră alocă deja, începând din acest an, 2,5% din Produsul Intern Brut domeniului apărării naționale și cea mai mare parte a acestor sume este orientată către achiziția de tehnică militară modernă, la standarde NATO. Noua lege a offset-ului vizează extinderea ariei de aplicare a clauzei de compensare în atribuirea contractelor de achiziții publice de interes esențial la toate instituțiile din sistemul de securitate națională.
Cătălin Cîrnu: Ce implicații are această lege pentru România? Aflăm imediat, descifrăm cu inițiatorul proiectului, senatorul liberal Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Senatului. Bună dimineața.
Nicoleta Pauliuc: Bună dimineața. Mulțumesc foarte mult pentru invitație.
Cătălin Cîrnu: Mulțumim că ați acceptat-o. Înainte de toate, România poate aduce mai multe contracte în țară pentru componentele industriei naționale de apărare?
Nicoleta Pauliuc: Poate și trebuie să facă acest lucru. Tema securității e o temă mai dificilă, dar haideţi să o facem să fie o temă de cafea, de dimineață. Deci, unde ne aflăm astăzi? Ne aflăm astăzi în situația în care România este membru al Uniunii Europene, este membru NATO, iar din 2002 are o legislație care, din punctul meu de vedere, astăzi este caducă, pentru că se bate cap în cap. Sunt reglementări acolo care n-au nicio continuitate. Şi acest proiect de lege al meu, așa cum aţi spus, vine să relanseze industria de apărare a României și aș spune eu că este o formă prin care statul român se asigură că o parte din resursele alocate, așa cum ați spus și dvs, e o decizie istorică a României, pentru că 2,5% din PIB investim în înzestrare, deci o parte o componentă esențială a acestei sume să se întoarcă în industria noastră de apărare. Legislația Uniunii Europene permite acest lucru, fără a încălca, aș spune eu, cum să spunem... deciziile europene, adică să nu interpretăm această susținere ca un ajutor de stat atunci când explicăm că această achiziție este în interesul esențial de securitate. Ce putem face sau ce ne propunem prin această lege? Așa cum aţi spus, relansăm industria de apărare, înseamnă miliarde de euro care se întorc în economia noastră, deci sprijin concret pentru firmele din industria de apărare, dar și alte companii pe orizontală care deservesc armata; înseamnă locuri de muncă, dar și întărirea securității naționale, aș spune, și a rezilienței față de amenințări externe.
Legea va încuraja o competiție reală pe piața deschisă și cred eu că un obiectiv important pe care noi ni l-am asumat și în strategia națională de apărare este acela de a pune la locul cuvenit industria de apărare și a o transforma din Cenușăreasa industriei noastre în industria care acum, aș spune eu, 20 de ani făcea cinste României. Cum se realizează? Ați spus și dvs.: vom face... se va aplica tuturor achizițiilor din zona de securitate, o agenție va trece în subordinea premierului, care va avea obligația să facă o strategie a operațiunilor compensatorii. Astăzi, achizițiile guvern la guvern nu comportă, nu au această obligație de cooperare industrială. Prin lege, prin legea pe care am introdus-o în parlament, inclusiv achizițiile guvern la guvern comportă /.../ Şi acum hai să dăm un exemplu, ca să înțeleagă...
Daniela Petrican: Dar vorbim de achiziții de interes esențial de securitate. Ce reprezintă de fapt acest interes esențial de securitate?
Nicoleta Pauliuc: Deci, dacă ne referim la articolul 346 Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, definiția spune așa: niciun stat membru al Uniunii Europene nu este obligat să furnizeze informații dacă le consideră contrare intereselor esențiale de securitate. Deci, orice stat poate lua măsuri pe care le consideră necesare pentru protecția intereselor esențiale de securitate, adică, tradus în termeni, aș spune eu, pe înțelesul tuturor, dacă România vrea să achiziționeze, dau un exemplu, o capabilitate militară F16, atunci ea poate decide că interesul ei este esențial de securitate, este ca o parte din valoarea acestui contract să se întoarcă în România sub forma construirii unui spital, sub forma unui kilometru de... sau nu știu câți kilometri de de autostradă. Putem să investim pe zona de mediu, putem să facem transfer tehnologic, să facem fabrica de pulberi, pentru că tot vorbim de o fabrică de pulberi, deci să punem steagul unui mare producător de armament din lume în România. Făcând acest lucru, apoi România vine pe harta lumii ca un producător. De aici începem să exportăm. Asta înseamnă o creștere a balanței economice, înseamnă forță de muncă, pentru că, să nu uităm, România este una dintre, așa cum am spus și un pic mai înainte, era primele 10 exportatoare de armament din lume. Avem acest know how, avem oameni pregătiți. Ideea este că trebuie să avem o strategie, să știm exact unde ducem banii în momentul în care achiziționăm o capabilitate din zona de apărare.
Cătălin Cîrnu: Cât de repede credeți că ne vom mișca, apropo de această lege?
Nicoleta Pauliuc: Eu am depus proiectul de lege. Este în procedură de urgență Cred eu că depinde acum și de colegii mei, pentru că eu voi încerca să mai fac încă o dezbatere, cu toate că am avut dezbateri cu cei din industria de apărare. Nu îmi place de obicei să dau termene, dar, așa cum ați spus și dvs., este foarte important să avem acest proiect de lege.
Daniela Petrican: Dar care este situația în acest moment? Ce mai urmează? Ce mai aveți de făcut?
Nicoleta Pauliuc: În acest moment nu mai am nimic de făcut decât să așteptăm avizele de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și apoi proiectul să intre pe parcursul parlamentar, întâi la la Camera Deputaților, care trebuie să fie prima cameră sesizată; Senatul este cameră decizională. Deci eu îmi doresc de fapt cam până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare să avem acest proiect de lege, pentru că mai sunt pași importanți de făcut și să nu pierdem, așa cum am spus, această oportunitate pe care România o are, chiar cu un război la graniță, pentru că trebuie să dezvoltăm capabilitățile din zona industriei de apărare și să ne asigurăm noi securitatea națională.
Cătălin Cîrnu: Aminteați mai devreme despre vânzările între guverne, care reprezintă o metodă ce le permite guvernelor, până la urmă, să achiziționeze echipamente de apărare, servicii și lucrări de la alte guverne. Uitându-ne așa, împrejurul nostru, nu știu, Polonia, Cehia, Ungaria, ați putea face o paralelă?
Nicoleta Pauliuc: Vedeți, toată lumea vorbește în România despre exemplul foarte bun pe care l-au făcut cei din Polonia, adică în momentul în care au achiziționat diferite capabilități au folosit foarte bine acest offset, aceste cooperări industriale și au utilizat componenta de cooperare industrială nu doar în zona militară, deci n-au făcut, să spunem, o linie de fabricare de muniție de război, de exemplu, ci au mers și pe componenta civilă. Deci, da, pot să spun că Polonia a folosit foarte bine și, de altfel, să știți că am luat ca și exemple de bune practici și ceea ce se întâmplă în Polonia și Danemarca, pentru că astăzi contractul de offset în legislația actuală se semna ulterior semnării contractului de achiziție, în termen de 90, ba de multe ori erau și termene foarte multe prelungite. Astăzi, în legea pe care o avem astăzi de parcurs parlamentar, în contractul de offset, de cooperare industrială, se semnează în același timp cu contractul de achiziție. Asta înseamnă că nu vom mai avea întârzieri, că acest contract de offset se va duce la final. Plus că avem și o componentă nouă, de pre-offset; posibilitatea ca producători mari să vină în România, să-și dezvolte o capabilitate și, dacă pe o anumită perioadă de 10 ani, vând un produs realizat în România, să i se considere că este operațiune compensatorie. Este într-adevăr un pic mai specific proiectul, dar este, aș spune eu, unul dintre proiectele importante pe care industria de apărare îl aștepta de foarte mulți ani.
Realizator: Dar am primit întrebări din partea ascultătorilor care spun: de ce nu a funcționat până acum?
Nicoleta Pauliuc: Am să spun de ce n-a funcționat până acum. Operațiunile compensatorii astăzi sunt cuprinse în șase acte normative, șase acte normative care de multe ori se bat cap în cap, sunt hotărâri de guvern care adaugă la proiectul de lege, sunt situații când dau atribuții președintele agenției de offset, astăzi în subordinea Ministerului Economiei, care sunt contrare legii. Adică acesta poate prelungi la nesfârșit, aș spune eu, încheierea contractului de offset, ba 45, ba încă 30 și nu, nu își are... nu are puterea de lege astăzi aceste operațiuni compensatorii. S-au făcut anumite operațiuni compensatorii la anumite achiziții și sunt astăzi publice. Sunt anumite întârzieri, dar nu funcționează așa cum ar trebui să funcționeze, pentru că guvernul trebuie să-şi stabilească obiectivele și să spună: de mâine, pentru mine obiectul principal este să facem două spitale regionale, pentru mine, obiectivul principal este să se facă această infrastructură sau, iată, obiectivul principal din zona de securitate este să se facă fabrică de pulbere sau să retehnologizez o anumită fabrică pe care eu o am.
Cătălin Cîrnu: Da, despre obiective am tot vorbit. Așteptăm și noua lege a offset-ului și poate că lucrurile se vor mișca mult mai rapid. Mulțumim.
Nicoleta Pauliuc: Vă mulțumesc și eu! Mulțumesc foarte mult!