"Niciunui candidat nu-i poate fi permis să pună sub semnul întrebării modul democratic de funcționare a statului"

Curtea Constituțională a respins definitiv contestația candidatului Călin Georgescu cu privire la decizia Biroului Electoral Central de a nu-i înregistra candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai. BEC hotărâse că acesta nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, Călin Georgescu a încălcat însăși obligația de a apăra democrația care se întemeiază pe alegeri corecte, integre și imparțiale. Motivarea deciziilor CCR urmează să fie publicată în Monitorul Oficial. Ședința s-a desfășurat ieri, în condiții excepționale de securitate, asigurate de Jandarmerie, atât în Parlament, cât și în afara acestuia, unde au fost adunați sute de susținători ai lui Călin Georgescu, scopul fiind prevenirea violențelor de felul celor care au fost duminică seara, după anunțul BEC. Despre implicațiile deciziei CCR, discutăm cu invitatul 'Apelului matinal', conferențiar universitar doctor Cristian Clipa, de la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Decizia părea previzibilă, dar argumentele acesteia polarizează scena politică. Vom vedea și motivarea deciziei CCR. Dar cât este de justificată această decizie a Curții?
Păi... Se pare că este justificată, câtă vreme Curtea Constituțională, în baza principiului consecvenței propriei jurisprudențe, a stabilit că, și anume din punct de vedere politico-ideologic, profilul candidatului Călin Georgescu este incompatibil cu valorile fundamentale asumate de statul român prin Constituție: democrație liberală reprezentativă, drepturi și libertăți fundamentale, pluralism, separația puterilor și așa mai departe.
Dar se poate vorbi, credeți, de o reacție, unii ar spune matură a autorităților, dar și a mediului politic, în fața unor potențiale amenințări de natură constituțională?
În logica Curții Constituționale, nu poate fi lăsată să candideze la funcția supremă în stat o persoană care, prin atitudine, discurs și comportament, pune sub un serios semn al întrebării reperele fundamentale ale statului român, așa cum sunt acestea descrise de Constituție. Or, câtă vreme candidatul Călin Georgescu a pus în discuție, de pildă, ideea de pluralism, la un moment dat se pare că printr-o declarație, a pus sub semnul întrebării inclusiv utilitatea existenței partidelor, atâta vreme cât au putut fi contestate aspecte de discurs antisemit sau împotriva anumitor categorii de minorități, cred că Curtea Constituțională, până la urmă, a mizat tocmai pe acest comportament, să spunem, împotriva ordinii constituționale, tocmai pe această atitudine, și a apreciat că un astfel de candidat nu poate fi lăsat să candideze, pentru că, în ipoteza ocupării funcției prezidențiale, poate pune în pericol însăși existența statului român, așa cum e el descris și definit în Legea fundamentală. Prin urmare... da, vă rog!
Şi argumentele pe care s-au bazat judecătorii Curții Constituționale sunt suficient de solide?
Eu cred că sunt foarte solide. Una peste alta, noi nu trebuie să uităm că deja s-a acumulat un istoric al acestei jurisprudențe, care a debutat cu hotărârea dată în cauza Diana Iovanovici Şoşoacă, acolo tot despre profilul politico-ideologic al candidatului s-a discutat. Până la urmă, jocul democratic nu-ți permite să faci chiar orice. Implicarea într-o campanie electorală, într-o competiție de o asemenea seriozitate nu poate fi permisă decât acelor persoane care, din capul locului, recunosc guvernământul democratic reprezentativ. Or, un candidat care pune sub semnul întrebării tocmai reperele fundamental-democratice ale statului român, reprezintă în sine un pericol pentru ordinea constituțională. Cred că asta a fost în mintea judecătorilor Curții Constituționale atunci când au decis în sensul pe care toți îl cunoaștem de acum.
Așadar, există un tipar al profilului, cel puțin ideologic al candidatului la funcția supremă în stat, pe care credeți că judecătorii Curții Constituționale îl au în vedere?
L-au avut în vedere, bazându-se însă pe suportul normativ livrat de Constituție, e suficient să privim la Articolul 1 din textul legii fundamentale, pentru a vedea că acolo stă scris foarte clar că România este stat democratic, pluralist, în care drepturile, libertățile fundamentale, demnitatea umană sunt repere fundamentale ale statalității. Ori, dacă un candidat pune sub semnul întrebării tocmai aceste repere, în mod rațional, spun eu, sistemul, în cazul de față Biroul Electoral Central și mai apoi Curtea Constituțională, are îndreptățirea să reacționeze în sensul eliminării unui astfel de candidat. Jocul democratic nu implică posibilitatea de a participa cu orice fel de discurs, păstrând proporțiile, dar cumva lărgind, să spunem, modul acesta de exprimare, câteodată foarte abrupt, al unora dintre candidați. În ipoteza în care Curtea Constituțională și înainte de Curte, BEC-ul ar fi permis înscrierea oricărui candidat, de pildă, cu un discurs vădit fascist, cu un discurs ovin, cu un discurs antisemit, un astfel de candidat putea fi lăsat în lupta electorală? Adică, mergem până într-acolo încât periclităm ordinea de drept, în beneficiul unui drept de a fi ales al oricui, indiferent de atitudinea pe care acest oricui o are față de ordinea de drept? Eu zic că nu.
Și se creează un precedent juridic mai mult sau mai puțin periculos pentru mediul democratic?
Nu, nu e niciun fel de pericol aici, pentru că nici Biroul Electoral Central și nici Curtea Constituțională nu au penalizat, respectiv nu au refuzat înregistrarea acelor candidaturi venite din partea unor candidați care și-au păstrat discursul și atitudinea față de reperele fundamentale ale statului român în note amicale sau prietenoase. Până la urmă, nu poți să pretinzi că vrei să conduci sistemul și, în egală măsură, să vehiculezi un limbaj și să te comporți în înțelesul tuturor ca și cum intenția ta primordială este să distrugi sau să substitui sistemul. Eu pot să înțeleg că unii dintre candidați sunt atrași de idei, să spunem politice, ceva mai contondente, mai exotice. Și nu vreau să intru în detalii ideologice aici. Dar este foarte clar că niciunui candidat nu-i poate fi permis să pună sub semnul întrebării modul democratic de funcționare a statului, pentru că, dacă o face, are probleme de legitimitate intrinsecă. În logica acestor candidați, un personaj precum Adolf Hitler sau, nu știu, alt dictator de secol XX poate candida, poate dobândi funcția prezidențială și poate schimba reperele fundamentale ale statului oricând. Există scrieri care atestă faptul că, înainte de a prelua funcția de cancelar al Germaniei, în 1933, Hitler ar fi afirmat: Sper că alegerile pe care le-am câștigat vor fi ultimele alegeri libere din Germania. Eu nu cred că trebuie să ajungem acolo. Adică nu putem permite unor candidați cu un astfel de discurs care pun sub semnul întrebării democrația constituțională și libertățile individuale să ajungă să conducă România. Despre asta cred că este vorba.
Plecând de la situația actuală, cum vedeți continuarea procesului electoral și condițiile în care se va desfășura scrutinul din 4 mai?
Eu cred că scrutinul se va desfășura în reperele definite de lege și după calendarul stabilit de Guvern prin hotărârea de fixare a datelor celor două tururi. Cred că nu va fi nicio problemă cu înscrierea candidaților. Nu exclud posibilitatea ca și alți candidați să treacă prin filtrul BEC-ului și, mai apoi, eventual, prin cel al Curții Constituționale și să fie eventual descalificați, dar noi nu putem anticipa. Până la urmă, judecătorii Curții Constituționale și înaintea lor judecătorii de la Înalta Curte care intră în alcătuirea BEC-ului au puterea de a aprecia și competența, respectiv legitimarea pe care le-o dă dreptul scris de a evalua fiecare candidatură în parte, atât din perspectiva formală a corectitudinii dosarului de candidatură, cât și din perspectiva substanțială a condițiilor de eligibilitate, condiții care astăzi implică și respectul datorat Constituției și ordinii de drept.
Mulțumesc pentru această discuție.
Cu mult drag.
Vă mulțumesc pentru toate precizările. Invitatul Apelului matinal a fost conferențiar universitar doctor Cristian Clipa de la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara.