"Ne costă îngrozitor de mult statul şi funcţionarea lui"

Daniela Petrican: Camera Deputaţilor a adoptat ca for decizional proiectul de lege care garantează fiecărui cetăţean dreptul la un cont bancar în care să i se vireze salariul sau alte venituri, fără a-i fi percepute comisioane. Nu va exista însă gratuitate pentru plăţile cu cardul făcute la jocuri de noroc.
Cătălin Cîrnu: De asemenea, deputaţii au eliminat din document prevederea introdusă de senatori prin care se interzicea plata în numerar a salariilor. Astfel, potrivit noilor măsuri, salariile, pensiile, indemnizaţiile şi alocaţiile sociale vor putea fi acordate în continuare în numerar sau pe card.
Daniela Petrican: Aceeaşi lege mai prevede că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are obligaţia de a pune la dispoziţia cetăţenilor un site cu acces gratuit, unde pot fi comparate comisioanele percepute de prestatorii de servicii de plată.
Cătălin Cîrnu: Discutăm pe acest subiect alături de invitatul "Apelului matinal", profesor universitar dr. Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la Academia de Studii Economice Bucureşti. Bună dimineaţa!
Adrian Mitroi: Bună dimineaţa!
Daniela Petrican: Bună dimineaţa!
Cătălin Cîrnu: Domnule profesor, aţi lucrat în sistemul bancar. Vrem să ştim cum vor privi băncile această obligativitate. Le afectează în vreun fel?
Adrian Mitroi: În primul rând, cred că e o măsură şi binevenită şi bine intenţionată a Guvernului, dar genul acesta de măsuri prima întrebare pe care o pui este unde sunt costurile şi care sunt beneficiile. Evident că sunt nişte costuri acolo, cineva va trebui să le acopere, dar eu nu m-aş preocupa atât de mult de aceste costuri. Ştiţi că un sistem privat are capacitatea să îţi ofere un beneficiu, dar te va taxa sub altă formă. Evident că este moda prin care funcţionează şi nu doar sistemul bancar, nimic nu este astăzi pe gratis, dar avantajul substanţial pe care îl ai este, cred că substanţial, în contextul în care România suntem, după cum ştiţi, deşi o naţiune emancipată din multe puncte de vedere, la educaţie financiară, la intermediere bancară şi nonbancară, conturi bancare, carduri, poliţe de asigurări, fonduri de pensii, suntem pe ultimul loc ca procent din Uniunea Europeană. Asta denotă că suntem încă o populaţie reticentă. Aţi văzut discuţia despre cash şi card. În concluzie, eu cred că pentru o parte a populaţiei care este confortabilă cu folosirea cardului, a sistemului digital de banking, a internet bankingului, viaţa poate fi foarte uşoară, pentru că un card este o unealtă, ca şi celelalte din gospodărie, te ajută să îţi cunoşti cheltuielile, să-ţi planifici cheltuielile. Nu trebuie să porţi banii în mână, nu sunt igienici deloc. În mână, prin câte mâini trec banii aceia şi cu aceleaşi mâini duci mănuţele, duci copilul la şcoală şi la grădiniţă? Nu poţi să ai atât de multă grijă cu banii, cum o poţi avea electronic. Toată lumea este astăzi în poziţie electronică, avem pe telefoanele noastre, toţi avem - ce nu ne lipseşte? Nu ne lipsesc reţelele sociale, da, şi ne lipseşte internet banking. Cred că putem face un mic efort, dincolo de toate discuţiile care sunt. Sunt într-adevăr costuri, dar beneficiile sunt substanţiale. Şi un cetăţean modern, înţelept, practic şi eficient, care are - ce are el primul lucru în gospodărie? Are unelte ca să-şi facă viaţa uşoară. Şi nu poţi să ai unealta cea mai la îndemână, uşoară, mai ales că ştii pe ce cheltuieşti, te uiţi tot timpul, ştii pe ce ai cheltuit. Ai uitat câţi bani ai dat acolo, faci comparaţii. Corect, cât de atent şi de chivernisiţi suntem noi, mai ales în această lună? Aşa că eu mă uit la partea bună, cu toate discuţiile care sunt - la Finanţele personale carele predăm, nici nu vrem să auzim de cash. Cash-ul este cea mai mare risipă de bani astăzi, mai ales că el este demodat imediat de inflaţie. Da? El trebuie pus la lucru, trebuie să-ţi plăteşti datoriile, îţi plăteşti impozitele, taxele, toate sunt lucruri bune care îţi vor fi folositoare. Şi dacă îţi rămâne pe card, ce ar fi să-ţi faci şi un depozit, la trei luni de zile, şi luna viitoare îţi mai faci altul şi tot aşa. Şi începi să fii mai gospodar cu bănuţii tăi. Şi lucruri bune se pot întâmpla omului gospodar.
Cătălin Cârnu: Un over-draft să nu-ţi faci, în rest un depozit, dacă poţi, da, merită.
Adrian Mitroi: Să-ţi faci, dar să fii atent. Ştiţi cum să fii atent? Cum eşti la butelie. Când este scadenţa şi pentru ce-l faci? Îl faci cu folos ca să îţi iei de exemplu excursia aceea din vară, să iei la discount, nu ştiu, îţi baţi capul cu soţia şi încerci pe toate feţele. Nu aş recomanda asta. Dacă-ţi trebuie un televizor de sărbători e important, poţi să faci efortul ăsta dar îţi baţi capul şi eşti foarte, foarte atent. Această unealtă de care vă spuneam, creditul - este foarte folositoare, dar noi vorbim de un card de debit, acuma, oferit gratuit prin intermediul guvernului, mi se pare potrivit. Nu uitaţi că noi nu folosim cardul şi nu înţeleg de ce. Atât de emancipaţi suntem la viteză de internet, la folosirea internetului, la reţele sociale şi când e vorba de finanţe, suntem reticenţi. În contextul Uniunii Europene, facem un pas înainte, pentru că îl facem pentru binele nostru. Eu cred, în primul rând, poţi să-ţi urmăreşti banii, să ştii pe ce ai plătit, cât mai ai până când intră, când îţi vin facturile şi deja, liniştea pe care ţi-o dă acest gen de gospodărire a finanţelor personale, te ajută un picuţ de bani să pui deoparte, o sumă mică - pentru tine este mare. O pui deoparte luna viitoare, mai pui una şi încet-încet vei putea să ai confortul acesta că şi în cel mai rău scenariu, ai totuşi o rezervă acolo, economisită.
Daniela Petrican: Şi sunt necesare acum şi investiţii, mai ales în zonele rurale, unde sistemul bancar încă nu este foarte răspândit.
Adrian Mitroi: A, dar nu vă îngrijoraţi de bănci! Lăsaţi-le, că ştiu ele soluţii şi investiţia... Ştiţi cum ar trebui să gândim? Totul zboară în internet acum. Deci nu mai ai nevoie fizic. Un POS are orice magazin astăzi. Un card dacă îl porţi la tine sau îl ai în telefon - şi mai simplu! îl ai în telefon sau în ceas, nu? şi atunci doar un POS ai nevoie. N-ai nevoie de ATM-ul acela înfiorător, înţelegeţi?, care măsoară, robotul ăla şi îţi dă cash-ul acela care îl spargi imediat la piaţă. Nu e nevoie!. Tu, dacă ai cardul acela, tu poţi să plăteşti mai peste tot. A! Că la piaţă ai nevoie de ceva bănuţi, asta e cu totul altceva! Dar banii familiei trebuiesc foarte bine gospodăriţi, într-un cont comun, acoperit de cardul acesta de debit. Ştii exact ce plăţi ai, faci plăţile de acolo. Dacă ţi-au rămas ceva bănuţi, pui deoparte ceva cash, restul îl faci un depozit la trei luni, la şase luni sau, dacă ai ambiţie, îţi iei şi un titlu de stat pe un an de zile, care este grozav la dobândă. Faţă de lăsarea acelor bani să stea ori sub formă cash... Trebuie să-i păzeşti banii aceia! Vă spuneam, trebuie să-i ţii în mână, să pui mâna pe ei tot timpul. Cum îi ţii? Igiena lor, restul pe care trebuie să-l ai cu tine şi îl primeşti. Nu este foarte complicat deja. Dacă ai un card şi internet banking, obligatoriu în această combinaţie foarte folositoare - şi nu este greu deloc! Dacă ştim, v-am spus, reţelele sociale, ştim şi internet banking şi viaţa îţi va fi foarte uşoară, pentru că, dacă banii noştri sunt un pic mai bine gospodăriţi, şi tu eşti mai fericit şi parcă-ţi merg mai bine un pic lucrurile.
Daniela Petrican: Dar de ce credeţi că încă preferăm plata cu cash?
Adrian Mitroi: Cred că este... Prima grijă pe care o avem: nu ne place sistemul bancar, deci avem revolta asta tipic românească împotriva marilor magazine, împotriva băncilor şi aşa mai...
Cătălin Cîrnu: Că ei câştigă sau că ele câştigă!
Adrian Mitroi: Da, da, da, avem chestia asta. Avem chestia că plătim comisionul ăla şi ne enervează, evident, şi vedem că plătim comision şi la intrare şi la ieşire. Evident, că-i firesc! Atenţie, pe cash plăteşti un comision usturător! Nu înţeleg de ce îl ignorăm pe ăsta! Deci este firească această atitudine. Doi, din partea cealaltă este lipsă de transparenţă. Deşi sunt bine modernizate şi spuneam că lipsa de infrastructură... Să nu vă aşteptaţi ca ele să mai investească. Sistemul bancar este scump. Ei investesc acum - i-aţi văzut - în cloud, în tehnologie, în eficienţă, nu mai angajează oameni - aţi văzut ce greu este şi la bancă astăzi, trebuie să te programezi - şi atunci, dacă ei îţi dau o lămâie sau o percep tu ca o lămâie, fă-ţi tu o limonadă! Asta vreau să vă sugerez. Le înţelegi sistemul şi te poziţionezi în aşa fel încât să foloseşti şi această mână întinsă de guvern, dar şi interesul lor, al băncilor. Dar nu cumva să-ţi laşi banii să băltească acolo leneşi, pe contul curent, ca să nu mai vorbesc, acasă, într-un dulap. Pentru ce trebuie să stea banii aceia? Nu sunt siguri, nu sunt igienici, nu sunt practici, n-ai niciun motiv să mai stai cu banii cash.
Cătălin Cîrnu: Frumoasă metafora, mierea cred că lipseşte pentru o limonadă adevărată. Dar după aceste schimbări, credeţi că relaţia cetăţeanului cu statul se va îmbunătăţi, aşa cum îşi propun autorităţile?
Adrian Mitroi: Un picuţ, un picuţ, pentru că statul modern să ştiţi că merge în tehnologie, statul modern este practic, este eficient astăzi, îţi dă imediat documentele de care ai nevoie. El trebuie să dispară, trebuie să fie prietenos şi electronic acest stat, ca să nu ne mai coste atât. Ne costă îngrozitor de mult statul şi funcţionarea lui. Mai bine banii aceia i-am pune pe medicamente, pe ce este la modă, de exemplu, acum, în Occident, grija de sănătate şi alungirea vieţii, şi calitatea vieţii, şi cantitatea vieţii. Acelea sunt lucruri relevante. Educaţia pentru copii, confortul, sunt alte lucruri importante şi nu neapărat astea. Şi atunci, cum poţi să ajungi acolo, că nu ai forţă de muncă ieftină, cum aveam până acum, ca şi argument? N-o poţi importa din Asia, de exemplu, uşor. Atunci, singura noastră soluţie este tehnologia, eficienţa, inteligenţa artificială, cardul de debit, de credit, finanţele personale, internet banking. Acolo trebuie să mergem şi statul, dar şi noi, ca şi consumatori, pentru că, chiar dacă sunt costuri, cum spuneam la începutul discuţiei, firesc, trăim într-o societate hipercompetitivă, capitalistă, n-o să-ţi dea nimeni o favoare, fără să te taxeze în viitor. Dar tu faci această limonadă de care spuneaţi şi înţelegi sistemul, cum funcţionează şi te poziţionezi cât mai deştept şi tu faţă de el.
Daniela Petrican: Sperăm că şi ascultătorii noştri au înţeles ceea ce ne-aţi spus şi dvs. Vă mulţumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost prof. univ. dr. Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la Academia de Studii Economice Bucureşti.