NATO, noi măsuri de siguranţă în faţa invaziei ruse din Ucraina

Liderii NATO se reunesc de dimineaţă, la Bruxelles, pentru a adopta noi măsuri de siguranţă în faţa invaziei ruse din Ucraina.

Potrivit trimisului nostru Alina Stănuţă, este a doua lor şedinţă după declanşarea agresiunii şi are loc la exact o lună de la atacul Rusiei împotriva Ucrainei.

România este reprezentată la summitul NATO de preşedintele Klaus Iohannis, care îl va avea alături pe premierul Nicolae Ciucă. Reuniunea Alianţei Nord-Atlantice va avea, în mod clar, pe agendă decizia liderilor celor 30 de state membre de desfăşurare a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic, în Bulgaria, România, Slovacia şi Ungaria, un demers prin care NATO va avea în total opt grupuri tactice de la Marea Baltică la Marea Neagră, după cum spunea,ieri, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Pentru România, summitul extraordinar oferă cadrul pentru promovarea viziunii strategice a ţării noastre de resetare a posturii NATO pe flancul estic, cu accent pe regiunea Mării Negre.

În cadrul reuniunii, România va evidenţia necesitatea regândirii conceptului structurii şi elementelor constitutive ale posturii NATO pe flancul estic şi va informa aliaţii despre sprijinul acordat Ucrainei, în special pe dimensiunea umanitară, operaţionalizarea hub-ului umanitar de la Suceava, dar şi demersurile şi pachetul de măsuri în sprijinul refugiaţilor.

La summitul NATO participă şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, şi va avea o intervenţie video preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Tot astăzi, va avea loc o reuniune a liderilor G7, urmată de un summit al Consiliului European, tot aici, la Bruxelles.

Pe agenda liderilor europeni se află, de asemenea, evoluţiile de securitate din Ucraina, cu accent pe sprijinul acordat de către Uniunea Europeană Ucrainei în plan politic, financiar, material şi umanitar.

Vor fi abordate şi modalităţile de sprijin în plan european a refugiaţilor ucraineni, iar liderii europeni vor discuta aspecte legate de asigurarea securităţii aprovizionării cu energie la nivel european, pe fondul măsurilor de reducere a dependenţei faţă de Rusia.