Mugur Isărescu avertizează cu privire la stabilitatea economică
Cele mai mari pericole din ultimii 25 de ani la adresa stabilităţii economice
Articol de Iulian Olescu, 16 Martie 2016, 01:37
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat ieri un avertisment cu privire la stabilitatea economică financiară a României, afirmând că niciodată nu a văzut atât de multe pericole la adresa acesteia.
Declaraţia a fost făcută la o conferinţă privind strategia de dezvoltare a ţării, la care premierul Dacian Cioloş a atras atenţia la rândul său că ne aflăm într-un an electoral, cu riscuri de cheltuire iresponsabilă a banului public.
Deşi la prima vedere pentru un guvern cu mandat limitat poate părea un exerciţiu ambiţios şi chiar deplasat să vorbescă despre o strategie pe termen lung pentru România, probabil că tocmai o astfel de strategie o gândire de dezvoltare care să fie eliberată de constrângeri ideologice, de obligaţii de partid sau electorale ar putea reprezenta singurul lucru pe care un astfel de executiv îl poate lăsa în urmă, a declarat premierul Dacian Cioloş. El a adăugat că o asemenea viziune trebuie clădită pe mai mulţi piloni.
Dacian Cioloş: "În primul rând, să ne definim mai clar, mai precis, unde vrem să ajungem, direcţia în care vrem să ne îndreptăm, să identificăm câteva elemente cheie care să definească o viziune comună. Apoi e important să vedem ce ne trebuie ca să putem ajunge acolo unde ne propunem, care sunt factorii cheie de dezvoltare, cum ar fi educaţia, ştiinţa şi cercetarea, sistemul de sănătate şi infrastructura".
Ar trebui, de asemenea, luate o serie de măsuri pentru stimularea creşterii acelor sectoare cheie care au un potenţial şi oferă avantaje comparative ţării noastre, cum ar fi agricultura şi micile întreprinderi rurale, turismul, energia, comunicaţiile şi tehnologia informaţiei, cercetarea, inovarea şi domeniile creative. Vicepremierul Costin Borc spune ca o astfel de strategie de dezvoltare trebuie să se axeze în primul rând pe producţie.
Costin Borc: "Această producţie trebuie să poată fi făcută în România. În momentul în care un antreprenor va putea să-şi deschidă o făbricuţă într-o zonă rurală şi să angajeze 20-30 de salariaţi, asta înseamnă în primul rând implicit un nivel de trai ridicat pentru minim 100 de persoane, dar înseamnă conectarea la o reţea de sănătate, conectarea la o reţea de educaţie, conectarea la o reţea de infrastructură nu numai drumuri, ci şi reţea de comunicaţii înseamnă obligativitatea statului ca printr-un sistem de E-government să ofere acestui antreprenor posibilitatea să-şi facă contabilitatea, să-şi facă declaraţiile seara după ce şi-a culcat copii sau au plecat salariaţii de la fabrică".
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a punctat faptul că performanţele deosebite înregistrate de România în ultimii ani în domeniul stabilităţii macroeconomice nu se reflectă şi în situaţia anumitor companii sau categorii de populaţie care au fost puternic afectate de criză. În opinia sa este nevoie de măsuri concrete care să amplifice potenţialul de creştere al economiei româneşti.
Mugur Isărescu:" PIB-ul potenţial al României, după calculele noastre ar fi semnificativ mai mare şi pe el trebuie să-l creştem, nu pe cel bazat pe importuri, am avea o infrastructură de transport mai dezvoltată. Dezvoltarea ţării s-ar concentra mai puţin pe zona de vest şi ar fi mult mai echilibrată dacă drumurile şi autostrăzile ar trece Munţii Carpaţi. PIB-ul României ar fi, de asemenea, mult mai mare dacă sistemul de educaţie ar fi performant, dacă am şti să atragem mai multe fonduri europene la timp şi într-o manieră eficientă şi, evident, cu toate acestea, economia ar putea asigura locuri de muncă mai multe şi să acoperim astfel necesităţile de finanţare ale sistemelor de pensii".
Mugur Isărescu a subliniat, din nou, şi pericolul ca performanţele obţinute cu mari eforturi în ultimii ani să fie afectate de evoluţii cu sunt creşterea excesivă a deficitului bugetar prin majorări salariale şi tăieri de taxe, dar şi de instabilitatea legislaativă indusă de iniţiative de acte normative cum ar fi Legea dării în plată, care deşi au scopuri lăudabile, le promovează fără a ţine cont de principiile de bază de funcţionare ale uni economii de piaţă.
