Modificările aduse Codului Penal,"făcute într-o manieră neclară"

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, spune că în privinţa modificărilor aduse Codului Penal evenimentele s-au desfăşurat "într-o manieră neclară, ce a lăsat loc la interpretări".

Crin Antonescu a precizat, însă, că nu se pune problema ca eliminarea parlamentarilor şi a preşedintelui statului, din categoria funcţionarilor publici, să anuleze alte reglementări anticorupţie care îi vizează pe aceştia.

"Deci, eu cred că dacă dorim să modificăm nişte legi, dacă dorim să ne luptăm cu nişte lucruri care sunt absurde sau nepotrivite trebuie să o facem cât se poate de deschis, adică asumându-o foarte clar, nu ştiu, în frunte cu ministrul justiţiei, la nivelul cel mai vizibil şi cel mai înalt şi spus 'noi considerăm că este absurd să trimiţi în penal pe cineva pentru că la cabinetul parlamentar şi-a angajat nevasta'.

"Am dat aşa un exemplu foarte de înţeles. Deci, nu vorbim aici nici de mare corupţie, nici de conflictul real de interese, acela cum este definit şi cum rămâne în vigoare definit de lege", a spus Crin Antonescu la RRA.

Video: Preşedintele Senatului Crin Antonescu a fost invitatul emisiunii Probleme la zi la Radio România Actualităţi.

Crin Antonescu preciza că avizul CSM privind modificarea Codului Penal nu a fost solicitat pentru că "în conformitate cu legile în vigoare şi cu legea fundamentală nu era obligatoriu".

El spune că modificările aduse de Camera Deputaţilor la Codul penal pot fi atacate la Curtea Constituţionale şi, dacă această instituţie va considera că unele lucruri sunt discutabile, acestea pot fi reparate.

Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură".

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.