Deşi unul din cele mai contestate aspecte de până acum, din legea educaţiei, pare să fie cel legat de predarea în limbile minorităţilor, actul normativ aduce şi alte schimbări în învăţământ.

Modificări importante sunt, în opinia specialiştilor, cele legate de conducerea şcolilor. legea prevede ca profesorii să nu mai deţină majoritatea în Consiliul de Administraţie, de asemenea, acest consiliu capătă o importanţă sporită, deoarece până la o treime din ceea ce li se va preda elevilor va fi hotărât aici.

Proiectul de act normativ precizează că şcolile sunt conduse de consiille de administraţie şi de directori.

Din consiliile de administraţie fac parte profesori, reprezentanţi ai părinţilor, dar şi ai primarilor şi consiliilor locale.

"Descentralizarea angajării directorilor de către consiliile de administraţie este de salutat, pentru că ar putea, în principiu, să dezfiinţeze politizarea.

"Deci numai consiliile de administraţie în care - atenţie! - profesorii nu au majoritatea, ci reprezintă cam 40% din numărul membrilor consiliului de administraţie, deci cu aceste consilii îşi vor alege directorii prin concurs organizat la nivelul şcolii, aşa încât cum îl aleg aşa beneficiază de calităţile acelui director” a declarat Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei Educer.

Un alt articol din legea educaţiei, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament, subiliniază că în cazul şcolilor cu predare integrală în limbile minorităţilor, directorul trebuie să ştie limba respectivă. În situaţia în care există doar secţii cu predare în limbile minorităţilor, unul dintre directori are obligaţia să cunoască acea limbă.

O parte importantă a ceea ce învaţă elevii, va fi stabilit de către consiliul de administraţie al şcolii

În discursul de joi din Parlament, premierul Emil Boc declara că o parte importantă a ceea ce învaţă elevii la şcoală, va fi stabilit de către consiliul de administraţie al şcolii.

Ar fi vorba de procente din lucrurile predate copiilor, de 20% în învăţământul gimnazial şi 30% în cel liceal. Precizări sunt aduse şi la capitolul tehonolgic şi vocaţional.

În document scrie că aceste specializări vor fi stabilite în funcţie de nevoile pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare.

Şcolile tehnologice şi vocaţionale se pot organiza şi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor privaţi.

"Apare, ca traseu educaţional distinct, şcoala profesională, de la şase luni la doi ani, în cadrul grupurilor şcolare, în parteneriat public privat cu posibilitatea unor burse de şcolarizare, din partea agenţilor economici.

"Într-un fel, se reeditează modul de funcţionare a şcolii profesionale dinainte de '90, ceea ce este un lucru bun, pentru că implicarea mediului de afaceri în pregătirea forţei de muncă este de salutat” a declarat Ştefan Vlaston, specialist în probleme legate de educaţie.

"Firmele care asigură burse de şcolarizare sau stagii de pregătire a elevilor, pot beneficia de facilităţi fiscale", se mai arată în proiectul de lege.