"Modelul economic românesc în Uniunea Europeană, România - orizont 2040"

Discuţiile tematice aflate la a patra dintr-un total de şapte de astfel de întâlniri urmează să se încheie la vară printr-un forum naţional şi elaborarea unui document strategic ce va fi pus la dispoziţia principalelor autorităţi ale statului român, precum şi Comisiei Uniunii Europene.

Orice strategie de dezvoltare durabilă a României trebuie să pornească de la evaluarea resurselor solului şi subsolului, având în vedere că este una dintre puţinele ţări, în afara celor de dimensiuni foarte mari, care are o diversitate atât de importantă a resurselor disponibile, consideră fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu. Prezent la cea de-a patra dezbatere din seria "Modelul economic românesc în Uniunea Europeană, România - orizont 2040", care a avut ca temă "Analiza resurselor naturale, minerale, de mediu şi financiare ale României", el a precizat că pentru construirea corectă a unei strategii trebuie pornit de la resursele subsolului şi ale solului şi apoi să se traseze liniile directoare pentru dezvoltarea resursei umane.

Emil Constantinescu: "Globalizarea nu elimină agendele naţionale şi fiecare stat are datoria să elaboreze o strategie de dezvoltare economică, după cum dispune sau nu de o bază de materii prime minerale şi în funcţie de cantitatea, calitatea şi tipul de resurse naturale ale subsolului.

Doar o astfel de viziune pe termen lung ne permite să construim o strategie de dezvoltare durabilă cel puţin pentru zece ani şi în baza acestei strategii de dezvoltare durabilă putem să construim un set de politici publice coerente pe durata unui ciclu electoral".

Emil Constantinescu mai spune că pentru România este esenţial, de exemplu, să refacă şi să retehnologizeze industria petrochimică.

La rândul său, fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, a subliniat importanţa solului şi a agriculturii pentru o dezvoltare durabilă a ţării.

Valeriu Tabără: "România prin potenţialul ei poate hrăni între 80 şi 100 de milioane de locuitori. România nu poate intra într-o criză alimentară, decât dacă uită să semene. Cât să mănânce obţine fără să facă mare lucru, dar România nu trebuie să fie asta. Dacă nu îşi asigură şi nu îşi afirmă sectorul agricol şi alimentar, va fi întotdeauna o ţară săracă.

Agricultura nu este numai hrana de zi cu zi, dă echilibrul social unei societăţi. Nimeni nu poate funcţiona fără să îşi asigure aceste resurse şi este grav că România are balanţă negativă la produsele agroalimentare".

Valeriu Tabără a tras şi un semnal de alarmă în privinţa faptului că o mare parte a solurilor agricole din România înregistrează un deficit însemnat de humus, fosfor şi potasiu mobil, dar şi azot, elememente esenţiale pentru obţinerea unor producţii de calitate. El spune că există chiar şi pericolul deşertificării anumitor zone.

Din domeniul resurselor a fost abordat aspectul dezvoltării pieţei de capital ca alternativă la finanţarea bancară. Fostul vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, Mircea Ursache, a punctat faptul că România îndeplineşte opt din cele nouă condiţii pentru a deveni piaţă emergentă în acest sector, iar cea de-a noua este în curs de îndeplinire, aceasta referindu-se la nivelul lichidităţii bursei de la Bucureşti. În opinia sa, dacă statul ar fi continuat procesul de listare a companiilor sale, ar fi fost îndeplinit şi acest ultim criteriu.

Mircea Ursache: "Un mare absent în ultimii ani, statul român. De ce nu continuăm procesul de finanţare a economiei prin listarea companiilor? Cei care s-au listat, care au emis obligaţiuni şi s-au dus pe piaţa de capital au făcut-o pentru că au dorit să se capitalizeze, au dorit transparenţă, adică raportări trimestriale, semestriale şi anuale, au dorit guvernanţă corporativă. Răspunsul acum îl aveţi singur, de ce ne-am oprit acolo".

Mircea Ursache consideră că ar trebui modificată legea de constituire a Fondului Suveran de Investiţii în sensul introducerii obligativităţii ca toate companiile din portofoliul acestuia să fie listate la bursă. El a adăugat că odată obţinut statutul de piaţă emergentă, pot fi atrase fonduri importante în ţară din mediul investiţional internaţional, unde deja există un interes destul de semnificativ pentru România.