Misiunea Fondului Monetar Internaţional a sosit la Bucureşti

Misiunea Fondului Monetar Internaţional a sosit la Bucureşti, unde are programate întâlniri cu reprezentanţi ai noului guvern român şi ai Băncii Naţionale. Vor fi analizate recentele evoluţii financiare şi economice, pe baza cărora se vor actualiza perspectivele macroeconomice. Misiunea este condusă de Joong Shik Kang.

Înaintea vizitei oficialilor FMI, ministrul finanţelor, Tanczos Barna, a dat asigurări că România nu va fi retrogradată în categoria ţărilor nerecomandate investitorilor în acest an. Tanczos Barna a subliniat că a recepţionat semnalele negative venite din partea agenţiilor internaţionale de rating, care în ultimele două luni au înrăutăţit la negativ perspectivele pentru România şi a precizat că tocmai din acest motiv, Guvernul şi-a asumat o stabilizare a deficitului bugetar şi o reducere treptată a acestuia în următorii ani.

Iulian Olescu a realizat o sinteză pe acest subiect:

O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional a început, astăzi, o vizită în România pentru a trece în revistă cele mai recente evoluţii economice şi financiare, dar şi pentru a realiza o actualizare a prognozelor instituţiei în privinţa perspectivelor macroeconomice ale ţării noastre. Echipa este condusă de Joong Shik Kang, care a fost recent numit şef de misiune al FMI pentru România şi Grecia. Deşi vizita are şi o componentă protocolară, noul şef de misiune urmând a avea primul contact cu autorităţile române, ea face parte din seria întâlnirilor periodice derulate în toate statele membre ale Fondului Monetar Internaţional pentru examinarea situaţiei financiare şi economice la nivel naţional şi formularea unor recomandări generale referitoare la politicile monetare, financiare şi economice.

Analistul financiar Dragoş Cabat explică faptul că aceste recomandări, deşi nu sunt obligatorii, sunt importante pentru România: Ceea ce spun cei de la FMI în primul rând că, de cele mai multe ori, dacă nu chiar de fiecare dată, au avut dreptate şi fac numai comentarii recente şi absolut pertinente despre situaţia economică din România. Nu fac comentarii politice în general şi sunt comentarii economice în special pe fiscalitate, dar nu numai, şi pe politici macro, de care trebuie ţinut cont indiferent că ai sau nu ai împrumut de la FMI. Deci, eşti obligat sau nu eşti obligat practic să ţii cont de aceste indicaţii, de aceste solicitări ale lor, dar până la urmă este ca o opinie externă dată de un consultant cu multă experienţă şi care vine şi gratuit, pe deasupra şi care îţi spune ce poţi să îmbunătăţeşti în administrarea economică a ţării.

Preşedintele CFA România, Adrian Codirlaşu, punctează la rândul său faptul că, de obicei, recomandările FMI sunt legate de creşteri ale fiscalităţii şi adaugă că ele nu sunt obligatorii decât în situaţia derulării unui acord de împrumut. De aceea, este important pentru România să aplice singură măsurile necesare pentru corecţia deficitului bugetar, pentru că în caz contrar, aceasta s-ar putea face în condiţii mult mai dure, după o eventuală scădere a ratingului, pericol real, având în vedere faptul că atât Fitch, cât şi Standard&Poor's au modificat recent perspectiva de rating a ţării noastre de la stabil la negativ.

Adrian Codirlaşu a precizat că este o vizită obişnuită a Fondului Monetar, însă în cazul în care România este retrogradată, atunci probabil va veni să facem un acord de finanţare. Va fi extrem de greu de finanţat acest deficit bugetar extrem de ridicat. Din această cauză e bine ca autorităţile române să ia singure măsurile care să ducă la reducerea deficitului bugetar, la o reducere credibilă pentru agenţiile de rating. Altfel vom face acele corecţii, dar vor fi mult mai dure, /le/ va fi mult mai greu de corectat odată retrogradată România, va dura ani până va reintra în zona recomandată investiţiilor, cu costuri foarte mari pentru economie. Deci eu aş spune că e ideal ca noi să venim cu nişte măsuri credibile, ca să nu ne fie impuse apoi că nu ne mai putem finanţa singuri alte măsuri mult mai dure.

După vizita de la începutul anului trecut, reprezentanţii FMI vorbeau de necesitatea unei reforme fiscale substanţiale pentru reducerea deficitului bugetar, printre variante fiind menţionate eliminarea excepţiilor şi portiţelor din zona impozitului pe venit, dar şi posibila introducere a impozitului progresiv, creşterea veniturilor din TVA, inclusiv prin aplicarea cotei standard la cât mai multe categorii de produse, introducerea unei taxe pe carbon în transporturi şi construcţii şi majorarea taxelor pe proprietate. Actuala vizită a început, ca de obicei, cu întâlniri la nivel de experţi, cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor şi ai Băncii Naţionale a României, la BNR având loc discuţii cu specialiştii Direcţiei de Modelare şi Prognoze, dar şi cu preşedintele Consiliului fiscal, academicianul Daniel Dăianu. Cei de la FMI doresc să aibă întâi o imagine cât mai aproape de realitate asupra principalilor indicatori economici luaţi în calcul pentru acest an, înainte de a se întâlni cu membrii executivului şi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.