Ministrul sănătăţii, Alexandru Rafila: Cazul nașterii în faţa spitalului din Urziceni sigur că va mai avea consecințe

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (1 august, ora 8:30) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Realizator - Daniela Petrican: "Toată activitatea personalului medical ar trebui să fie guvernată de principiul empatiei și al responsabilității față de oameni", spune ministrul sănătății, care adaugă că au fost aplicate sancțiuni la Spitalul Municipal din Urziceni, după ce o femeie a născut în stradă.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Mai mult, "demisia de onoare a managerului sau demiterea acestuia de către primarul orașului este și morală și potrivită, în condițiile în care a fost evaluată implicarea personalului medical, fiind trimisă deja o echipă a inspecției sanitare de stat la fața locului". Afirmația îi aparține invitatului nostru de astăzi, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, profesor doctor. Bună dimineața, domnule ministru!
Alexandru Rafila: Bună dimineaţa!
Realizator - Cătălin Cîrnu: Au mai apărut ceva noutăți până în această dimineață, apropo de cazul de ieri?
Alexandru Rafila: Nu, nu au apărut noutăţi. Mă rog, singurul lucru de care eu sunt, mă rog, și cred că toată lumea este mulțumită este legat de faptul că mama şi fetiţa sunt în stare de sănătate bună. Lucrul ăsta cred că este cel mai important, iar tot acest film al nașterii în faţa clădirii spitalului, care pare, într-adevăr, ireal în Uniunea Europeană, în România anului 2023, sigur că va mai avea consecințe. Pentru că, în mod evident, cele câteva amenzi care au fost date de inspecţia sanitară de stat nu pot să rezolve o problemă, ele pot să reprezinte un avertisment, dacă vreți, dar, până la urmă, important este ca să existe o discuție foarte serioasă. Eu n-am niciun fel de problemă să trimit pe cineva sau chiar să particip și eu la o discuție cu personalul medical din acest spital, pentru că trebuie să înţeleagă că datoria, prima datorie, indiferent de specializare, indiferent de gradul profesional, este să acordăm asistență medicală, nu să ne transformăm în dispecer care trimit oamenii în altă parte fără niciun fel de grijă și fără niciun fel de implicare.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Sunt și anchete în curs, inclusiv una a poliției. Rămâne un caz izolat, apropo de ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate din România?
Alexandru Rafila: Mi-e foarte greu. În primul rând, nu-mi place niciodată să generalizez. Nu cred că sunt așa de rare aceste cazuri. Sunt situații care pot să apară mai ales în spitale în care nivelul personalului, adică numărul de personal dedicat activității medicale este redus. Cred că ar trebui să existe o propunere directă din partea autorităților locale unde există astfel de situații. Noi le acordăm toată deschiderea, toată asistența, încât să ne gândim la o reconvertire a acestor unități medicale care, vedeţi, au secţii, au secții de pediatrie, au secții de obstetrică-ginecologie, nu au medici. E clar că nu pot să ofere servicii medicale sau oferă parțial. O secție de obstetrică-ginecologie într-un spital care oferă asistență medicală doar până la ora 3:00. Nu cred că este în regulă, iar soluția rațională pentru astfel de situații este ca aceste spitale nu să fie închise, în niciun caz - nu vreau să discutăm despre închideri de spitale - dar reconvertirea în ambulatorii de specialitate multifuncționale. Avem deja o rețea la nivel național. Au aplicat și în PNRR foarte multe entități publice. Cred că este o soluție corectă. Trebuie să ne concentrăm, să asigurăm personalul în spitalele mai mari, care pot să ofere asistență medicală neîntreruptă, iar astfel de spitale la care, în mod evident, accesul la asistență medicală este limitat, cred că ar trebui să ne gândim foarte serios să le putem transforma în ambulatorii de specialitate, multifuncționale, care pot să facă diagnosticul, să facă tratament, chiar spitalizare de zi. Până la urmă, populația din Urziceni sau din alt oraș cred că are nevoie de servicii medicale, nu de o clădire în care, de unde sunt trimiși în altă parte.
Realizator - Daniela Petrican: Referitor la pacienta care a născut în fața spitalului, ce trebuia să se facă, până la urmă, domnule ministru? Care era procedura pe care trebuiau să o aplice medicii?
Alexandru Rafila: Procedura era foarte simplă și /nici nu/ mă refer neapărat la medici. Existau doi medici de gardă, unul dintre ei răspundea de partea de obstetrică-ginecologie. Trebuia, pacienta trebuia în mod evident consultată. În primul rând, trebuia consultată. Iminența nașterii ar fi fost constatată și femeia ar fi născut în interior, într-o zonă care răspunde standardelor de protecție din punct de vedere igienico-sanitar și lucrurile cred că se desfășurau fără niciun fel de probleme. Oricum, să naști pe trotuar, asistată, din fericire, și vreau să-i felicit pe cei de pe echipaje de la ambulanță, pe ambulanțieri, care au asistat această naștere. Sunt convins că personalul spitalului, chiar dacă nu era de strictă specialitate, putea să asigure același lucru. Nașterea, până la urmă, este un act fiziologic normal. Toți, încă din facultate, învățăm să asistăm naşteri și cred că lucrurile ar fi fost cu totul și cu totul altfel, iar femeia s-ar fi simțit protejată și ea, și copilul ei.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, vorbim, din fericire, cum spuneați, despre un caz fericit. În 2005 a apărut filmul "Moartea domnului Lăzărescu", o peliculă care vorbește despre lipsa de empatie și chiar de umanitate față de un pacient. Iacătă, au trecut aproape 20 de ani. S-au făcut și unde s-au făcut greșeli în aceste două decenii?
Alexandru Rafila: Mi-e foarte greu acum să fac eu o analiză a tuturor lucrurilor care s-au întâmplat în ultimii 20 de ani în sistemul de sănătate. Totuși, trebuie să precizăm - și foarte multe lucruri bune./aburtica
Realizator - Cătălin Cîrnu: Fără îndoială.
Alexandru Rafila: Eu am vizitat multe locuri din țară. Spitalele sunt renovate, au și personal, nu se întâmplă astfel de lucruri, cum sunt cele care s-au întâmplat la Urziceni. Am vizitat, de exemplu, spitalul, un mic spital, vă dau un exemplu, din Vișeu, din județul Maramureș, unde am fost uimit de nivelul asistenței medicale care este acordată acolo și de faptul că sunt medici tineri care doresc să lucreze la Vișeu. Rețetele acestea încercăm să le extindem și am făcut la Bistrița, de curând, o întâlnire cu manageri de spital, bineînțeles, cei care au dorit să participe, ca să vedem care sunt modelele de bună practică pentru dezvoltarea unor spitale și mai mici și care sunt modalitățile de atragere a personalului medical. Mă îndoiesc că a venit cineva de la Urziceni, cu toate că invitația a fost pentru toți managerii spitalelor din țară. Eu am participat personal acolo împreună cu echipă de la Ministerul Sănătății. Cred că trebuie să existe și dorința de a deservi comunitatea. Dacă confundăm spitalul cu o instituție cu care doar ne lăudăm și nu trebuie să facem altceva decât să deservim comunitatea atunci când suntem, știu eu, primari sau președinți de consilii județene care au în subordine astfel de unități, atunci lucrurile nu sunt în regulă. Sunt convins că sunt multe exemple pozitive în țară, putem să le vedem și ar trebui să schimbăm mentalitatea. Mentalitatea cred că este cea care s-a schimbat cel mai puțin în în țara noastră. Sigur, mentalitățile se schimbă greu, dar opinia publică poate să influențeze foarte serios acesta în zonă.
Realizator - Daniela Petrican: Dar de ce credeți că s-a diminuat gradul de empatie față de pacient în spitalele din România? Desigur, nu în toate.
Alexandru Rafila: Nu, nu cred, nu cred că s-a diminuat gradul de empatie, dar există, din nefericire, astfel de locuri în care personalul este dezinteresat. Chesiunea asta ține și de manager, să știți, foarte mult, pentru că implicarea directă a managerului în stabilirea nu numai a procedurilor operaționale, ci și a modul în care interacționează personalul cu pacienții, lucrul ăsta trebuie să-l facă managerul, să-l facă directorul medical în fiecare zi şi atunci sigur că dacă managerul nu este empatic, vă dați seama că cu atât mai mult subordonaţii lui şi m-am uitat și eu la câteva declarații, ieri. Nu am văzut nicio urmă nici de regret, nici de empatie.
Realizator - Cătălin Cîrnu: Da sau măcar să începi declarația cerându-ți scuze, apropo de întâmpările de la Urziceni.
Alexandru Rafila: Exact, exact!
Realizator - Cătălin Cîrnu: Dar toată lumea vorbește de o lipsă acută chiar de medici. La nivelul guvernului, ce noutăți ar fi, avându-se în vedere, evident, și problemele legate de buget, bugetul naţional?
Alexandru Rafila: Lipsa de medici, lipsa de personal medical este o problemă generală în Europa. Noi am organizat la București, împreună cu 50 de alte state din regiunea europeană OMS, o conferință exact pe această temă și am dezvoltat între timp o strategie în ceea privește resursa umană și plus strategii sectoriale pentru fiecare segment asistența medicală spitalicească, ambulatorie, medicina primară sau comunitară. Ceea ce trebuie să înțelegem este că noi nu avem un deficit de medici la nivel național, suntem aproape de media Uniunii Europene. Noi avem un deficit de medic sau de personal medical care e în interiorul țării, în anumite zone care nu sunt atractive pentru personalul medical. Media europeană e în jur de 300 de medici la 100.000 de locuitori, similară cu cea din România, sunt foarte apropiateÎn București sunt 800, în alte județe, cum există Ialomița, sunt 150. Deci este o foarte mare discrepanță în repartiția acestor medici la nivel național, iar atragerea lor în spitale mai mici, în orașe mai mici, în localități rurale nu poate fi făcut de Ministerul Sănătății și nici Guvernul nu putem să rezolve acest lucru dacă autoritatea locală nu este direct implicată încât să să le ofere nu numai salarii atractive, ci să le ofere condiții de muncă bune. Asta seamnă că spitalul trebuie să fie dotat, ei să poată să-și facă meseria la un nivel care să îi facă să prefere să lucreze într-un astfel de spital. Vă vedeam exemplul spitalului din Vișeu, un exemplu pozitiv desigur, și cred că oferirea de condiții si pentru educarea copiilor personalului medical este extrem de importantă, ca să poți să-i atragi să lucreze acolo. Până la urmă Urziceniul este la doar la 50km de București și eu sunt convins că s-ar putea găsi soluții, dar repet, n-am observat foarte multă... nici chiar acum, când a fost acest incident nefericit, n-am observat foarte mult interes legat de... și nici măcar un discurs care să se refere la sănătatea comunității din partea autorităților locale.
Realizator - Daniela Petrican: Coaliția de guvernarea a anunțat un plan de reducere a cheltuielilor. În aceste condiții, posturile libere din spitale se mai pot la concurs?
Alexandru Rafila: Noi am scos la Ministerul Sănătății circa 4.000 de posturi care erau libere și puteau fi ocupate prin concurs la nivel național. Eu cred că și celălalt memorandum care se referă la spitalele în subordinea autorităților locale, cum este de exemplu și cel din Urziceni, care trebuie scoase la concurs de Ministerul Dezvoltării, așa este, mă rog, procedura, din punct de vedere egal, cred că vor fi scoase la concurs. Nu cred că putem să discutăm despre reduceri în momentul de față în ceea ce privește... Una este să discuţi despre funcţionari din adminstraţie, alta e să discuţi despre personalul medical care, vedeți, este insuficient în multe locuri.
Realizator - Daniela Petrican: Şi o ultimă întrebare: ce ar trebui să știe pacienții oncologici referitor la implementarea Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului din România?
Alexandru Rafila: Pacienţii oncologici trebuie să ştie că în momentul de faţă, au acces la foarte multe servicii medicale noi. Au acces la testarea despre care s-a discutat atât de mult - testarea genetică, care permite terapia personalizată în anumite forme de cancer. Mai mult, noi am extins numărul de forme de cancer la care acest lucru este posibil. Au acces la cele mai moderne metode de radioterapie, inclusiv la stereotaxie, care, până de curând, au fost blocate de anumite bariere administrative, iar prin ordonanța aprobată de Guvern săptămâna trecută și prin hotărârea de Guvern care aprobă programele de sănătate, inclusiv programul de oncologie, toate aceste probleme au fost rezolvate. Deci, este clar că schimbarea este evidentă. Am făcut o prezentare în acest sens cu noile servicii care sunt disponibile pacienților oncologici și, ca o noutate, sigur, el va deveni operațional în timp, în decurs de câteva luni. Avem un nou fond, se numește Fondul de Inovație în Sănătate, care va permite accesul mai rapid la moleculele noi, la medicamentele noi, oncologice, ca să încercăm, tot așa, să accelerăm eliminarea barierelor birocratice care împiedică accesul pacienților, inclusiv oncologici, la cele mai noi medicamente care sunt aprobate pe piața europeană și mondială.
Realizator - Daniela Petrican: Mulțumim pentru toate precizările. Invitatul "Apelului Matinal" a fost ministrul sănătății, Alexandru Rafila.