Ministrul justiţiei, Radu Marinescu: Activitatea trebuie să continue, pentru că cetățeanul este o prioritate, inclusiv în sistemul de justiție

Emisiunea "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să conteste la Curtea Constituțională Legea privind reforma pensiilor de serviciu. Legea pentru care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea, reduce valoarea pensiilor speciale și crește treptat vârsta de pensionare de la 48 la 65 de ani. Între timp, mai bine de două săptămâni, judecătorii și procurorii protestează. Ședințele de judecată sunt suspendate, iar anchetele penale înregistrează întârzieri. Invitat la "Apel matinal" este ministrul justiției, Radu Marinescu. Bună dimineața!

Bună dimineața!

Domnule ministru, care sunt motivele pentru care Înalta Curte a sesizat Curtea Constituțională?

După cum probabil ați observat, după cum se cunoaște, s-a decis sesizarea Curții Constituționale în virtutea unui atribut care aparține Înaltei Curţi de Casație și Justiție, în esență considerând că actualul proiect de modificare a statutului magistraților pe coordonata pensiilor de serviciu ar fi unul neconstituțional. Este un volum semnificativ de considerații juridice care au fost introduse în argumentație și urmează a fi examinate de către Curtea Constituțională.

Dar există posibilitatea unor ajustări sau compromisuri în lege, după analiza Curții Constituționale?

Este foarte important să vedem ce va spune Curtea Constituțională. În raport de dezlegările acesteia este evident posibil ca proiectul de lege să meargă mai departe, să fie apreciat a fi constituțional, există și eventualitatea ca, în parte sau într-o măsură mai mare, acest proiect să fie apreciat neconstituțional. Acestea sunt ipoteze. Urmează să vedem ce se întâmplă după ce se pronunță Curtea Constituțională.

Spuneam că de mai bine de două săptămâni judecătorii și procurorii protestează. Cum vedeți rolul Ministerului Justiției în medierea conflictului dintre magistrați și guvern?

Am transmis mesajele de dialog, de susținere a inițiativelor legitime din justiție. Am arătat că Ministerul Justiției este dispus, alături de Guvern, să sprijine puterea judecătorească în aspectele necesare pentru a simplifica proceduri, pentru a îmbunătăți calitatea legislației, pentru a dezvolta infrastructura, digitalizarea, adică toate acele chestiuni care pot să îmbunătățească activitatea judecătorilor și să vină în sprijinul lor. În ceea ce privește protestul, am transmis mediului judiciar faptul că activitatea trebuie să continue, că greva nu este, potrivit legii, permisă și că orice fel de nemulțumire care poate fi, evident, exprimată trebuie, totuși, să țină cont de necesitatea ca activitatea să continue, pentru că cetățeanul este o prioritate, inclusiv în sistemul de justiție.

Dar ce argumente ați aduce celor care susțin că reforma afectează independența magistraților?

Independența justiției este un factor esențial într-un stat de drept. Cu siguranță nu ne dorim ca independența să fie afectată. Este adevărat că pe această coordonată prezintă semnificație și aspectul privitor la stabilitatea statutului magistraților. Asupra acestei chestiuni, din păcate, s-a intervenit mai des în ultimul timp. Ultima lege este din 2023, cu intrare în vigoare în 2024, aceea care creştea vârsta de pensionare la 60 de ani şi introducea o anumită formulă de etapizare. Deci ne dorim ca pe viitor să existe o stabilitate deplină în ceea ce privește statutul magistraților și în felul acesta să fie asigurată și independența lor față de modificări care să apară în mod mai frecvent.

Domnule ministru, alături de mine la "Matinal", în această dimineață, este Dan Cociș. Am să vă rog, dacă se poate, să îi permiteți să vă adreseze o întrebare.

Sigur.

Bună dimineața, domnule ministru!

Bună dimineața!

Dan Cociș mă numesc. Nu am să vă adresez o întrebare, am să vă spun însă, în numele ascultătorilor, că justiția în România și oriunde pe pământ este cea mai importantă. Trăim într-o lume nedreaptă, plină de lucruri strâmbe, care ne fac nefericiți, iar justiția are menirea să le îndrepte. Dacă atunci când vă începeți o zi de muncă, o începeți cu această credință, atunci veți lăsa în urmă numai bine.

Da, absolut. Sunt perfect de acord cu dumneavoastră. Într-un stat de drept, într-o democrație, justiția este un factor esențial care permite existența sistemului și permite fiecărui cetățean să fie cu adevărat liber. În momentul în care ajungem în fața unui judecător, în momentul în care ajungem în fața unui procuror, ne dorim ca acesta să fie obiectiv, să fie imparţial, să fie corect și să stabilească în acești parametri care este adevărul judiciar în speţa pe care o avem. Și executivul își dorește ca justiția să fie una independentă, liberă și eficientă în statul de drept. În momentul de față, la Ministerul Justiției, avem o serie de inițiative care privesc îmbunătățirea legislației, lucrăm la dezvoltarea infrastructurii, avem un proiect esențial în PNRR care vizează digitalizarea sistemului ECRIS V, adică facem tot ceea ce depinde de noi pentru ca cetățeanul să aibă un sistem de justiție cât mai eficient. Ministerul Justiției vede în magistratură un partener de dialog, nu încurajăm sub nicio formă și condamnăm atacurile, din păcate, din ce în ce mai frecvente și nejustificate cu jigniri, cu amenințări la adresa magistraţilor. Judecătorii, procurorii nu sunt niște dușmani ai poporului. În egală măsură trebuie spus că într-un efort comun, într-un efort național de prudență financiară, a intervenit și acest proiect. El nu este inițiat de Ministerul Justiției, este inițiat de Ministerul Muncii, într-o logică de aliniere la anumite deziderate care să permită atragerea de fonduri europene prin mecanismul de PNRR. Dar acest lucru, accentuez, nu trebuie să aducă atingere a magistraturii în independența ei și în eficacitatea ei.

Dar ce mesaj transmiteți cetățenilor care se întreabă dacă reforma pensiilor va afecta stabilitatea sistemului judiciar?

Nu ne dorim acest lucru. Nu vrem să afectăm stabilitatea sistemului judiciar. Este o inițiativă care, repet, a venit în atingerea unor obiective din programul de guvernare. Unul dintre ele era acela de justiție socială, alinierea vârstelor de pensionare. Și în acest sens, așa cum a arătat domnul prim-ministru, există o așteptare socială, deci din partea cetățenilor, și, de asemenea, din perspectiva amintită în mine, anume aceea a asigurării atragerii unor finanțări europene. Dar, repet, nu este intenția executivului și, cu siguranță, nu este intenția Ministerului de Justiție, care, repet, nu a fost iniţiatorul acestui proiect, să aducem o atingere în ceea ce privește stabilitatea sistemului judiciar. Dorința noastră este să facem tot ceea ce putem pentru a îmbunătăți, a eficientiza activitatea din justiție și, repet, pe această coordonată există foarte multe inițiative care se derulează și în cooperare cu reprezentanții sistemului judiciar. Chiar joi am avut la Ministerul Justiției o întâlnire cu mai mulți factori din sfera justiției pentru a realiza un dialog cât mai strâns pe acele aspecte care interesează pe toţi cei implicați în munca din justiție.

În altă ordine de idei, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că o autoritate judiciară nu poate refuza executarea unui mandat european de arestare și nici să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului emitent. Având în vedere că există mai multe cazuri în această situație - Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu -, ce măsuri intenționează să ia Ministerul Justiției pentru a-i aduce pe aceștia înapoi?

Este o decizie recentă, este o decizie care a fost pronunțată chiar joi. Este un succes al statului român. E un rezultat bun și pentru Ministerul Justiţiei pentru că echipele noastre au lucrat la apărarea, la argumentele, la motivația cu care statul român a mers în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene și a obținut acest succes. Este un nou instrument pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene îl prezintă pentru a putea să obținem predarea persoanelor care s-au sustras. Așa cum ați amintit, ne aflăm în ipoteza în care predarea nu va mai putea fi refuzată pentru un motiv care, în fine, nu era obligatoriu, dar putea să fie aplicat, acela al posibilității a executa pedeapsa în statul care execută mandatul de arestare. Acum, numai cu acordul statului român se mai poate întâmpla acest lucru și dacă statul român nu este de acord, statul executant trebuie să predea persoana care se sustrage pentru a executa pedeapsa în România. Sigur că, în lumina acestei decizii recente, se pot examina toate situațiile care intrau sub incidența acestei situații pentru a vedea ce este necesar să se facă în continuare.
După cum știți, după cazul Breian, un caz anterior, care spunea în esență, este tot o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, spunea în esență că statul executant nu poate refuza predarea pe argumente care țin de elementele intrinsece ale procesului desfășurat în România, adică nu poate rejudeca cumva procesul dinn România. După această decizie, de asemenea favorabilă nouă, am reiterat solicitarea de predare în baza unui nou mandat european a domnului Paul de România, Prințul Paul, procedură care se află în curs. Deci, după această nouă decizie a Curții de Justiție, vom examina toate situațiile și vom vedea ce trebuie făcut în continuare.

Mulțumim pentru aceste precizări! Mulțumim pentru prezența la "Apel matinal"! Invitat a fost ministrul justiției, Radu Marinescu./editor Florin Lepadatu/