Ministrul energiei, Sebastian Burduja: ”La 1 aprilie 2025 expiră actuala schemă de plafonare compensare”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizator: Daniela Petrican

Mai sunt câteva luni până vine sezonul rece și România deja și-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru la iarnă, cel puțin așa ne asigură Ministerul Energiei. Totodată, ministerul anunță că sunt semnate zilnic noi contracte de investiții pentru proiecte în sectorul energetic. Despre toate acestea vorbim cu invitatul "Apelului matinal", ministrul energiei, Sebastian Burduja. Bună dimineața!

Bună dimineața, doamna Petrican, dumneavoastră și tuturor ascultătorilor Radio România Actualități!

Ați declarat zilele trecute, și acum am să vă citez: "Românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor". Cum stăm până la urmă cu stocurile de gaze și de cărbune pentru la iarnă?

Situația se prezintă foarte bine. În speță, pe gaze avem un grad de umplere de 92%, România și-a îndeplinit ținta europeană cu mai bine de două luni înainte de termen. Asta înseamnă că suntem pregătiți să înfruntăm o iarnă normală, iar dacă va fi o iarnă grea, avem, așa cum am avut și anul trecut, resurse de eventuale importuri de gaz. Noi ne așteptăm la o iarnă normală, în care să putem depăși această iarnă cu ceea ce avem înmagazinat, și avem la data la care vorbim, 2 septembrie, mai mult chiar și decât anul trecut, când am avut înmagazinat un nivel record. Deci cu ceea ce am înmagazinat și cu ceea ce se produce pe timp de iarnă n-ar trebui să fie probleme. La fel, pe zona de cărbune, stocurile de la Complexul Energetic Oltenia, le-am văzut personal, le-am inspectat, sunt la un nivel satisfăcător, iar gradul de umplere din lacurile de acumulare depășește 70-75%. Deși a fost un an secetos, noi ne-am conservat această resursă din hidrocentralele cu lacuri de acumulare, astfel încât și dacă va fi o toamnă, de asemenea, secetoasă, să putem avea suficientă resursă în hidrocentralele noastre.

Revenind la facturile pe care le plătim, observăm că prețurile pe bursă pe bursa energiei au înregistrat creșteri în ultima vreme. Care sunt motivele?

Sunt mai multe cauze, dar cel mai important este să le spunem tuturor ascultătorilor noștri că facturile sunt plafonate până la 1 aprilie anul viitor. Deci ei nu vor resimți aceste creșteri de pe bursa energiei. Este o poză în timp, se modifică în fiecare zi. Într-adevăr, în ultima perioadă s-au plătit prețuri mai mari pe această bursă. De ce? A fost în primul rând secetă, a fost, cred, cel mai secetos an din ultimul deceniu din ceea ce spunea ministrul mediului, ministru Fechet. A fost, de asemenea, o perioadă fără mult vânt, fiind foarte cald, au fost și episoade de caniculă, deci, iarăși, ne-a lipsit energia eoliană și, sigur, au fost și niște probleme în zona de infrastructură care nu au permis României, și nu doar României, și Bulgariei, Greciei, Poloniei, statelor baltice, să aibă acces la energia mai verde şi mai ieftină din vestul Europei, pentru că s-a lucrat la nişte linii de interconexiune, în mod deosebit în Ungaria.

Dar ce se va întâmpla după 1 aprilie 2025?

La 1 aprilie 2025 expiră actuala schemă de plafonare compensare. Cel mai probabil dacă nu există circumstanțe excepționale în Ucraina, Republica Moldova sau, în fine, în regiune, această schemă va trebui să o optimizăm sau să o aducem, mă rog, în marja unei piețe cât mai libere. Asta ce va însemna? Că, pe de o parte, pentru românii care au un consum mai mare de peste 300 de kilowați oră și plătesc acel 1,3 lei per kilowatt-oră astăzi, așteptarea noastră este ca facturile să se reducă, iar pentru românii care au cel mai mic prag de 0,68 lei kilowatt-oră, sigur pe prețurile actuale, excluzând toate taxele, TVA-ul, taxa de cogenerare, de certificate verzi ș.a.m.d., fără o măsură de sprijin sigur că e greu de menținut actualul nivel al facturilor. Noi la asta lucrăm să facem o măsură de sprijin astfel încât românii vulnerabili, cei care au nevoie de acest ajutor de la stat și nu doar cei care poate au posibilități, dar au un consum mic, să beneficieze într-adevăr de măsură de sprijin, astfel încât facturile să nu le crească. Doar ca să aibă toată lumea o imagine corectă, la un consum de sub 100 de kilowați-oră pe lună, asta înseamnă astăzi, pe preţurile plafonate, un cost la factură de 40-42 lei într-o lună de zile. Deci este, totuși, un cost rezonabil pentru cele mai multe familii de români, dar cei care sunt în sărăcie energetică, deci efectiv nu pot să își plătească facturile, la o asemenea valoare, sigur că vor beneficia de o măsură de sprijin și la asta lucrăm acum.

Ați inițiat mai multe propuneri de investiții prioritare. Putem vorbi cumva și de modernizarea CET-urilor din București?

Da, categoric da, doamna Petrican, și mulțumesc că m-ați întrebat acest lucru. Noi am depus la fondul pentru modernizare solicitări de peste 360 de milioane de euro pentru modernizarea CET-urilor. Acest comitet al fondului se întrunește în 22 octombrie și vom avea un răspuns dacă propunerea României este agreată, din toate negocierile purtate de colegii mei cu Banca Europeană de Investiții, care gestionează cumva acest fond, ar trebui să fie în regulă propunerea noastră. Iar printre cei care au depus proiecte în cadrul acestui apel este și ELCEN București, companie care e și în portofoliu Ministerul Energiei și care a depus deja trei proiecte, deci există și CET Progresul și CET Sud. Deci suntem cu CET-urile din anii '60-'70. Vom fi în plin proces de modernizare.

Pentru că ați amintit de ELCEN, când va avea loc fuziunea dintre ELCEN și Termoenergetica și care va fi beneficiul?

Pe calendarul anticipat de noi, până la finalul anului viitor vom putea încheia acest proces de fuziune. Nu este un proces simplu, nici între două companii integral private, fără datorii și fără probleme. E un proces care poate dura un an de zile. În cazul ELCEN-Termoenergetica, în primul rând, vorbim de un sold al datoriei la zi de peste un miliard de lei pe care Termoenergetica, din păcate... are această datorie către ELCEN. În același timp, sigur că ambele companii au anumite active. ELCEN are active mult mai valoroase, terenuri, CET-uri, unitățile de producție față de Termoenergetica, sigur, e o companie de furnizare, deci se pricepe să emită facturi, să interacționeze cu cetățenii ș.a.m.d, dar din perspectiva evaluării acestor active, a valorii fiecărei companii, ELCEN e o companie mai valoroasă. De aceea, fără un aport în capitală al Primăriei Capitalei substanțial, noi ne așteptăm ca dintre cele două companii, dacă vreți, ELCEN să fie cea mai mare şi noua companie să aibă ca acțioar majoritar Ministerul Energiei, așa cum stau lucrurile în acest moment. Sigur, dacă Primăria Capitalei găsește resursele necesare, poate fi și ea un acționar majoritar în noua companie integrată care, doamna Petrican, sigur că va avea o eficiență mult mai mare în costuri, va putea să își planifice investițiile mult mai bine, va putea, de asemenea, se rezolve odată pentru totdeauna această sarabandă a datoriilor care s-au tot acumulat între ELCEN și producătorul de agent termic și Termoenergetica, compania care, iată, livrează agentul termic în casele bucureștenilor.

Haideți să rămânem puțin tot la capitolul investiții. Ce investiții mai aveți în vedere?

Programul nostru de investiții este unul ambițios și în drăznesc să spun că e cel mai ambiţios din ultimii probabil 34 de ani. De ce spun lucrul acesta? Noi, într-un an de mandat, pe partea de investiții am reușit să atragem peste 14 miliarde de euro. Spre ce merg acești bani? Păi în primul rând, merg sigur spre producția de energie verde, acesta este și scopul fondului pentru modernizare, dar și al PNRR-ului. Deci avem peste 1,5 miliarde euro producție în panouri fotovoltaice, centrale eoliene și, mai rar, microhidrocentrale. Asta înseamnă că ne așteptăm la undeva la 4.000, 3.000-4.000 de megawați producție de energie verde, la care se adaugă o schemă pe care noi o lansăm foarte curând, de încă 5.000 de megawați energie verde solar și eolian, se numește "Contracte pentru diferență" și este destinată unor investitori care își doresc o stabilitate a prețului de vânzare energie electrice pentru 15 ani de zile, o procedură competitivă. Apoi, sigur, programul de investiții în centrale pe gaz, pentru că din 2027 România își va dubla producția de gaz românesc prin exploatarea zăcământului, prin exploatarea perimetrului de la Neptun Deep din Marea Neagră și vom putea să transformăm acest gaz în energie electrică la Mintia, 1.700 de megawați, la Ișalnița - 875, la Turceni - 450. Toate sunt proiecte în curs, plus o serie CET-uri modernizate deja prin PNRR, cu contracte semnate, și anume la Constanța, la Craiova cel mai important dintre ele, 300 de megawați, la Arad și la Râmnicu Vâlcea. Toate vor opera pe gaz şi dacă îmi permiteți o ultimă idee, sigur, programul nuclear românesc. Din punctul meu de vedere, energia nucleară este soluția pe termen mediu și lung pentru energie și care este și sigură și la un preț rezonabil. Vedem, apropo de bursa energiei, prețurile din Franța, care are 70 şi la sută nuclear, sunt semnificativ mai mici decât cele din estul Europei și este și o energie totuși fără emisii de CO2, deci o energie curată. România având această experiență, sigur că unitățile 3 și 4 de la Cernavodă sunt în grafic, 2031-2032. Avem unitatea 1 retehnologizare 2027-2029, de asemenea un proiect în grafic, și aceste reactoare modulare de mici dimensiuni, un proiect de inovare în parteneriat cu Statele Unite al Americii, care ar trebui să puse în funcțiune, primul modul din cele șase în 2029.

Vorbeam nu de mult spre folosirea energiei geotermale în sistemul de termoficare din Capitală. Ce noutăți aveți? Când va începe studiul de fezabilitate?

Studiul de fezabilitate a început, a început chiar cu ocazia acelei mari manifestări de la București, B.TECH, în care România a fost gazdă pentru Statele Unite și alte țări din regiune şi contractul dintre ELCEN și compania americană Sage Geosystems a fost semnat. El este în lucru și înțeleg că în maxim șase luni de zile ar trebui să vedem primele rezultate, după care, cu acel studiu de fezabilitate putem să depunem o aplicație la Fondul pentru modernizare și să obținem acești bani pentru a beneficia, de fapt, de o comoară pe care capitala României o are. Energia geotermală este o formă de energie verde și cu siguranță ne așteptăm să scadă costul gigacaloriei, pentru că, din păcate, în București și gigacaloria ne costă peste 1.000 lei, pe când la Oradea, o comunitate, un sistem integrat, unde au inclus deja energia geotemrală, iată, costul gigacaloriei este de până în 300-350 de lei, deci aproape de trei ori mai mic. Asta mi-aş dori şi eu să văd, facturi mai mici la întreţinere pentru bucureşteni, un aer mai curat în capitală si, sigur, să avem apă caldă şi căldură.

Da, aşa este. Vă mulţumim pentru această discuţie, pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost ministrul energiei Sebastian Burduja./editor Florin Lepadatu/