Ministrul educației, Daniel David: Unitatea școlară își poate construi propriul plan cadru

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI (18 iunie, ora 13:20) - Realizator: Sorin Croitorescu - Bună ziua tuturor! Așadar, după cum știți, cu două zile în urmă, luni seară, au fost puse în consultare publică noile planuri cadru pentru liceu, de fapt, raportul rezultat în urma dezbaterii planurilor cadru de învățământ, pentru că dezbaterea durează deja din iarnă. Au fost mai multe dezbateri și online, și în format fizic. Şi vrem să vă sfătuim mai întâi să vă uitați pe aceste noi planuri cadru. Sigur, în primul rând, cei care sunt direct interesați, elevii de clasa a şaptea, de exemplu, care se pare că ei vor fi primii beneficiari, dar și ceilalți, și profesorii, și părinții elevilor mai mici de clasa a şaptea, și, de ce nu, noi toți. Discutăm acum cu ministrul educației și cercetării, domnul Daniel David. Bună ziua, domnule ministru!
Daniel David: Bună ziua, mulțumesc pentru invitație!
Realizator: Vă mulțumim pentru că v-ați făcut puțin timp și pentru noi, pentru că știu că aveți zile foarte, foarte pline la minister în această perioadă.
Daniel David: Da, dar este o temă prea importantă să nu-mi fac timp pentru ea.
Realizator: Este o temă extrem de importantă. Ce m-a frapat, și vă spun de la bun început ce m-a frapat în mod pozitiv a fost o primă clasificare, așa, în genul celor din biologie a filierelor liceelor de la noi, și vreau să o detaliem puțin, pentru că mi s-a părut foarte, foarte sintetică și foarte interesantă. Să spun și pentru ascultători. Sunt trei filiere în învățământul liceal, vor fi trei filiere clare, filiera teoretică, cu profil real și profil umanist, filiera tehnologică, cu profil tehnic, resurse naturale și protecția mediului și respectiv servicii, și filiera vocațională, cu artă, profil militar, profil pedagogic și confesional și, bineînțeles, sportiv. Sșadar, domnule ministru, vor fi licee specializate sau clase în cadrul liceelor?
Daniel David: Bun, și acum avem această structură. Ce-am făcut prin noul plan cadru, ca să înțelegem? Am încercat să transform niște forme uneori, pe alocuri, nu peste tot, fără fond, în lucruri care au consistență. Spre exemplu, dacă ne referim la profilul teoretic, specializarea matematică-informatică, era anormal ca informatica, care definește specializarea, să aibă un număr de ore mult mai mic decât alte discipline, care nu intră, ca să spun așa, direct în definirea specializării. La fel în zona de științele naturii. Biologia, chimia, stăteau prost ca număr de ore, deși ele definesc, în esență, ca să spun așa, componența de științele naturii, în comparație cu alte discipline. Atunci, prima contribuție importantă, consider eu, a acestor planuri în cadrul, se referă la faptul că dăm cu adevărat consistență lucrurilor pe care le-am asumat ca forme. Adică, dacă ai specializările de un anumit tip, acele discipline să se vadă mai bine acolo. Dacă mergi pe zona unei filiere tehnologice, atunci să fie clar că componenta tehnologică, relația cu companiile și cu firmele contează mult pentru a putea să dăm copiilor calificarea 3 în clasa 11-a și calificarea 4 în clasa 12-a. Deci scurt spus, prima modificare este luarea foarte în serios a ceea ce angajăm în discurs și în diverse lucruri pe care le scriem. Am definit clar specializările. A doua contribuție importantă o consider eu față de ce avem în acest moment este că am descentralizat unele decizii privind disciplinele și orele spre școală și spre copii. Nu atât de mult cât am propus în ianuarie-februarie, fiindcă de aceea am făcut dezbaterile să vedem cum reacționează școala, cum reacționează sistemul. Am fost atent la aceste feedback-uri și am redus gradul de descentralizare, dar totuși, în comparație cu ce avem în vigoare, a crescut mult. De exemplu, zona specializării de matematică-informatică, curriculum de specialitate flexibil și cel la dispoziție elevului s-a dublat, ca să spun direct. Deci, este o a doua contribuție și o diferențiere față de ce avem. Şi a treia, în zona opțiunilor elevilor, am cerut ca obligatoriu să li se ofere patru discipline, pot să fie mai multe, dar astea patru trebuie să fie văzute de către ei, și anume stil de viață sănătos, ca să abordăm într-o manieră integrată problemele legate de violență, consumul de droguri, consumul de alcool, sexul neprotejat și așa mai departe. Autoreglarea psihologică, fiindcă avem de-a face cu adolescenți care se confruntă cu această problemă din punct de vedere psihologic. Trei, activități sportive în grup ca să completăm, ca să spun așa, educația fizică și sportul pe care le facem în mod clasic, prin trunchiul comun. Și patru, o componentă de arte. Sigur, copiii pot să aleagă sau pot să nu aleagă aceste discipline, dar trebuie să le vadă în oferta făcută de școală. Astea sunt trei lucruri pe care le-am adus, dacă vreți, ca inovație față de ce avem funcțional în acest moment.
Realizator: Vreau să punctez aici la ce ați spus dumneavoastră despre aceste materii la dispoziția elevului, că și materiile sunt clasificate foarte interesant în trei categorii. Trunchi comun, curriculum de specialitate și cele la dispoziția elevului, ca să știe ascultătorii la ce ne referim.
Daniel David: Și chiar cel de specialitate este în două variante obligatoriu, de inclus în planul cadru, sau la alegerea școlii. De exemplu, școala poate să aibă la dispoziție două ore din curriculum de specialitate și poate să hotărească la un profil de matematică - informatică. O școală poate să spună: cele două ore vreau să le dau mai degrabă la matematică, altă școală poate să spună: vreau să le dau la informatică, alta să spună: le împart una la matematică, una la informatică. De ce? Am făzut aceste descentralizări ca să personalizăm educația, să personalizăm școala și să dăm, ca să spun așa, o forță mai mare de decizie, acolo unde se întâmplă lucrurile, nu ministrul din cabinetul lui, care nu are legătură cu cele câteva mii de unități școlare care există în această țară, unele în zone extrem de, hai să spunem, îndepărtate, să controlăm de aici, sau să avem pretenția că vom controla de aici tot ceea ce se poate întâmpla acolo. Dar, am mai făcut o propunere care este foarte importantă, unii s-ar putea să nu fie mulțumiți, știți, e foarte greu, când vorbești de discipline și de număr de ore, n-ai cum să-i mulțumești pe toți. Eu am încercat să mă gândesc la copii, să țin un echilibru între științe și religie pe deoparte, între cultura națională și pregătirea pentru viață pe de altă parte, să accentuez specializările, dar sunt convins că vor fi oameni din sistem, și nu doar profesori, poate și părinți, poate unii elevi, ei o să fie foarte încântați de acest rezultat. Eu sper ca cei mai mulți să-l aprecieze, dar vor fi oameni care nu vor fi poate mulțumiți. Și atunci, pentru ei, am propus o altă variantă, este în pilotare, aștept, va fi în pilotare, aștept feedback-urile până în 26 iunie la această a doua variantă, în care eu l-am spus, dar uite, acestea sunt disciplinele obligatorii, din trunchiul comun, pe care trebuie să le avem cu toții. Pe lângă ele, putem adăuga și altele, în funcție de interesul școlii și de tipul de specializare. Acesta este bugetul de ore pe care îl avem. Eu nu distribui orele la nivelul disciplinelor. Unitatea școlară își poate personaliza, își poate construi propriul plan cadru, pentru a potrivi cât mai bine ceea ce dorește să comunice, cum vrea să se profileze educațional, profesorii pe care îi are acolo. Sigur că am pus câteva constrângeri. În această personalizare trebuie să avem grijă să asigurăm profilul absolventului la nivel liceal, să avem grijă să țintim disciplinele de Bacalaureat, să avem grijă să informăm părinții și copiii că unitatea respectivă pilotează un astfel de plan cadru, iar Ministerul în acest proces va oferi asistență celor care doresc să-și personalizeze planul cadru printr-o comisie de experți care, repet, va face sugestii și în final va și aviza varianta rezultată. Eu cred că în această formă încercăm să acoperim interesele celor mai mulți din sistem. Sunt convins că nici în cele două forme nu o să-i mulțumim pe toți, dar nu cred că avem o variantă mai bună în acest moment.
Realizator: Da, de altfel, profesorii sunt astăzi într-un soi de grevă japoneză, o grevă de tip japonez și presupun că printre nemulțumirile lor se află și cele despre care mi-ați vorbit că încercați să le rezolvați și aș vrea să vă rog să mai spunem o dată până la ce dată se pot face propuneri din partea profesorilor, bănuiesc pentru această nouă variantă?
Daniel David: Pentru varianta pe care dorim să o pilotăm, varianta foarte descentralizată în care Ministerul va asista prin comisii de experți diversele unități școlare care vor dori să-și creeze propriul plan cadru, până în 26 iunie adresa de e-mail este pe site-ul Ministerului, acolo unde am anunțat de fapt aceste proiecte, pot să aibă sugestii, să facă contribuții acolo, așa cum pentru prima variantă, pentru varianta standard am luat în serios foarte multe sugestii care au fost făcute, așa cum se și vede în varianta pe care am pus-o până la urmă.
Realizator: Da, o să amintesc ascultătorilor că se discuta foarte mult despre dispariția geografiei, dispariția istoriei, a fost o perioadă de dezbateri destul aprinse.
Daniel David: A fost, corect, și am avut acea discuție cu colegii mei și din universități, din zona preuniversitară și le-am spus că nu taie nimeni ore, dar dacă aducem ore în plus de istorie și de geografie față de ce a fost propus prima dată în ianuarie, ele trebuie să fie legate de cultura națională, fiindcă am spus că vreau acest echilibru între științe, religie, cultura națională și pregătirea pentru viață. Iar asociațiile de specialitate împreună cu Academia, cu colegii din universități, cu cei din preuniversitar au făcut aceste propunere, astfel încât, vedeți, dezbaterile dacă se fac cu bună credință, pot să ducă la rezultate bune.
Realizator: Și o ultimă întrebare, domnule ministru, știu că nu puteți sta prea mult, dar trebuie să vă întreb, pentru că ieri ați lansat un apel pentru înființarea și funcționarea școlilor pilot în cadrul rețelei naționale, de luni se pot înscrie, de luni 23 iunie, au trei săptămâni la dispoziție școlile ca să se poată înscrie în aceste programe bănuiesc, și aș vrea să ne dați câteva detalii despre aceste școli pilot.
Daniel David: Școlile pilot sunt școlile care doresc să facă un pic lucrurile altfel decât varianta standard. Unele pot să vină să spună, noi vrem să ne organizăm disciplinele, de exemplu, modular, nu să predăm în fiecare săptămână câte o oră sau două. Altele pot să vină să aibă idei inovative legate de curriculum, nu de trunchiul comun neapărat, cât de aspectele legate de specialitate sau disciplinele la dispoziția elevului, legate de modalitățile de evaluare și de testare. Altfel spus, diverse inovații legate de procesul educațional pe care doresc să le piloteze, din pilotarea lor învățăm și noi, iar cele care se dovedesc foarte bune le putem recomanda, nu le impunem, dar le putem recomanda la nivelul întregului sistem. Așa că îmi încurajez unitățile școlare să fie creative, să vină cu propuneri pentru a dobândi acest statut de școală pilot, astfel încât să câștigăm cu toții, să învățăm lucrurile pas cu pas fără să încercăm să le grăbim, adică luăm o decizie și o implementăm obligatoriu în tot sistemul, după aceea ne dăm seama că am greșit. Mai bine o pilotăm înainte, vedem cum funcționează într-o școală sau în câteva școli, iar dacă lucrurile funcționează bine, după aceea o putem recomanda și la nivelul întregului sistem. În această logică sunt gândite programele asociate școlilor pilot.
Realizator: Se pot și perfecționa ulterior, sigur, metodele de predare.
Daniel David: Corect, corect.
Realizator: Vă mulțumesc foarte mult! A fost ministrul educației și cercetării, domnul Daniel David, în direct la noi, la Radio România Actualități.
Daniel David: Vă mulțumesc și eu!
Realizator: Și discutăm acum cu vicepreședinta „Coaliția pentru Educație”, doamna Fabiola Hosu. Sărăt mâna doamnă!
Fabiola Hosu: Bună ziua!
Realizator: Bun venit la noi, vă mulțumim pentru că ați acceptat să ne spuneți și nouă, am văzut că câte ceva despre părerea dumneavoastră privind aceste noi planuri cadru, am văzut că de la bun început, din februarie chiar, ați avut un punct de vedere și ați salutat publicarea și punerea în dezbatere publică atunci a noilor planuri cadru. Acum, iată, s-au încheiat dezbatările publice, naționale, din iarnă și a fost elaborat raportul după acele dezbatere care și el este pus în consultare publică. L-ați parcurs, e foarte amplu, are vreo 157 de pagini, am văzut.
Fabiola Hosu: Da, l-am parcurs. Sunt, cum să spun, cu sentimente amestecate față de varianta finală.
Realizator: Vă rog, haideți să vedem ce credeți că e bine și ce credeți că nu e bine.
Fabiola Hosu: Nu este despre ce e bine și despre ce nu e bine și cred că încrâncenarea referitor la planul la cadru vine tocmai din această exprimare a ceea ce e bine și a ceea ce nu e bine, din punctul nostru de vedere. Însă, cred că ce ar trebui să fie bine, ar trebui să fie bine pentru copil. Din discurs și din dezbateri ne-am dat seama că nu suntem încă obișnuiți să punem copilul în centru, elevul în centru și să vorbim despre ceea ce este bine pentru elev. De aceea și rezultatul acestor consultări publice este adevărat că a ieșit o zonă de închilibru, cum spunea și domnul ministru mai devreme, între științe și religie, între /.../ în viață. Cu toate acestea, copilul, autonomia copilului sau posibilitatea lui de a alege a fost știrbită. Vedem că nu avem încredere încă să le dăm copiilor posibilitatea sau să le creăm un cadru să aleagă./ctuluc/ Însă nu acest lucru se întâmplă și cu școlile, pentru că ce salut eu în premieră în toată povestea asta este modalitatea în care domnul ministru a creat un cadru în care să existe și școli care sunt curajoase și vor să meargă mai departe și să-și gândească un plan cadru așa cum și-l doresc, cumva cu modularitate, cu alocări de ore comasate. De exemplu am văzut în zona aceea de pilotare că există o exprimare a unui număr de ore pe ani, dacă înțeleg corect, iar acest lucru îmi permite mine să-mi distribui orele cum doresc și în funcție de resursele pe care le am eu ca școală, ceea ce e minunat.
Realizator: Revenind acum puțin la elev, despre care foarte bine spuneți că trebuie să fie în centrul preocupărilor, e cam ca în sănătate, știți, unde pacientul ar trebui să fie în centrul preocupărilor, la elevi revenind deci, observ că mai la toate filierele este prevăzută o oră săptămânal de consiliere și orientare, se numește, dezvoltare personală și consiliere în carieră, chiar din clasa a IX-a văd că începe să fie această oră în fiecare săptămână, ceea ce pare un pas înainte, credeți că e prea timid?
Fabiola Hosu: Este timid, dar, având în vedere unde am fost până acum, eu zic că nu ne uităm şi să luăm victoria așa cum este, ca una mare, adică noi acum avem o discuție publică despre ceea ce înseamnă consiliere în carieră. /.../ există un program național care va forma consilieri, inclusiv consilieri în carieră.
Realizator: Da, asta chiar mă întrebam, ce fel de profesori vor fi cei care vor susține aceste ore, pentru că trebuie să fie niște pedagogi foarte buni și niște psihologi, cred, foarte buni, nu?
Fabiola Hosu: Nu neapărat, pentru că zona asta de consiliere în carieră, de exemplu într-un sistem internațional, la consiliere în carieră poate fi orice profesor bine pregătit pentru acest domeniu, să vedem cum iese metodologia referitoare la încadrarea acestor consilieri, însă cel care face această recomandare de consiliere în carieră nu poate să fie, nu trebuie să fie neapărat un psiholog sau să aibă acest background profesional. Zona de cosiliere vocațională e importantă, specializarea, da, și existența acelui traseu care te specializează în alegerea pentru carieră. Practic, planul cadru mă pune pe mine, copil, în situația în care, și părinte, bineînțeles, în situația în care eu ar trebui să mă gândesc ce vreau să fac acum, da, pentru ca mai apoi să am o anumită deschidere către o serie de joburi, iar această gândire într-un cadru este rolul ministerului și rolul școlii de a crea cadrul, da, și oportunitățile ca să ajungem cu mintea /.../ la final. Începem cu finalul, așa ar trebui să gândim. Nu ne hotărâm unde să mergem la facultate în ultimul an, în clasa a XII-a, ci facem niște pași să pregătim un drum ca să ajungem către o meserie, pentru care ne pregătim, pentru care ne trebuie un cumul de discipline, pentru care ne trebuie niște specializări. Discuția, în sfârșit, în cadrul în care a fost creată, devine una reală.
Realizator: Pentru care le trebuie elevilor și o bază și remarcam tocmai faptul că ați apreciat în punctul de vedere formulat la începutul dezbaterilor, în iarnă deci, faptul că există o preocupare pentru un curriculum echilibrat în primele două clase de liceu, deci acolo, indiferent dacă ești la real, uman sau tehnologic, o bază există comună în primele două clase de liceu, după care poate urma, cum bine spuneați, această orientare către o anumită carieră, nu?
Fabiola Hosu: Da Mulți dintre noi am susținut paradigma aceasta a culturii generale. Această bază solidă de competență ar trebui să fie cumva formată până atunci și să fie consolidată în acești primi doi ani de liceu, urmând ca următorii, clasa a XI-a și a XII-a să îmi dea mie posibilitatea de specializare pentru carieră, specializare pentru carieră pe care școala ar putea să o personalizeze prin zona de CDEOȘ. Asta, dacă vorbim despre varianta reieșită din grupurile de lucru, însă dacă vorbim despre varianta pusă spre pilotare, varianta pusă spre pilotare oferă o zonă de autonomie maximă, da? Cum, având un număr total de ore obligatorii alocate disciplinelor din trunchiul comun și apoi, da, toate orele, vă dați seama, până la 700 de ore pe an dedicate CDEOȘ-ului, o școală foarte...
Realizator: Să explicăm pentru ascultatori ce este acest CDEOȘ și eu am avut probleme până când am găsit definiția exactă. Este vorba de disciplinele la dispoziția elevului din oferta școlii respective, nu?
Fabiola Hosu: Da. Dacă structura planului-cadru oficial reieșit din grupurile de lucru este alcătuită din trunchiul comun curiculumul de specialitate, care de fapt specializează pentru carieră și partea de CDEOȘ, în propunerea spre pilotare avem scoasă partea de curiculum de specialitate și o dublă valență a planului cadru, estimată într-un număr de ore pe an. Numărul de ore pe an îmi dă mie o autonomie fantastică ca director, ca școală, pentru că eu îmi voi putea distribui orele nu neapărat fragmentar într-un orar. Eu pot stabili că probabil geografia o să se facă în primul semestru și că în cel de-al doilea semestru voi opta pentru istorie combinată cu o altă disciplină, adică estimarea aceasta există și în modele internaționale, această estimare a numărului de ore pe an, pe care eu, școală, îl pot distribui într-o zonă foarte mare de autonomie în funcție de resursele pe care le am. N-am profesori de geografie în primul semestru, ceea ce înseamnă că pot să-mi aduc resursele de la profesorii buni pe care îi am și să mai îmi cumpăr puțin timp să văd de unde atrag o resursă, o profesoară de geografie pentru semestru doi, ceea ce este minunat. Pot să accentuez la specializări dacă vreau, pot să dau identitate liceului meu formând ceva, formând un profil de care are nevoie comunitatea locală și eu să-mi pun în acel CDEOȘ niște discipline sau să formez niște competențe pe care le... cum se extrag, le susțin cu comunitatea locală, ceea ce este fantastic.
Realizator: Vă mulțumesc foarte mult. A fost vice-președinta federației Coaliția pentru Educație, doamna Fabiola Hosu, în direct la noi la Radio România Actualități și reținem această idee a autonomiei crescute a școlilor în a-și face propria programă, să zicem, și discutăm acum cu președintele Asociației Școlilor Particulare, cu domnul Cătălin Comșa. Bună ziua domnule Comșa!
Cătălin Comșa: Bună ziua!
Realizator: Bun venit, bun revenit la noi la Radio România Actualități. Doamne Comșa, vă invităm mereu când e vorba de educație pentru că vrem să știm și în această categorie a școlilor particulare cum se desfășoară lucrurile. Vorbea doamna Fabiola Hosu mai devreme de o autonomie crescută în cadrul școlilor în ce privește programa școlară și distribuția materiilor. Dvs ce părere aveți? Vă avantajează aceste noi planuri cadru?
Cătălin Comșa: Bun, ce aș vrea să clarific este faptul că în unitățile particulare de învățământ se respectă planurile cadru aprobate de Ministerul Educației, deci în prezent unitățile care sunt autorizate, acreditate de către ARACIP, Agenția Ministerului care se ocupă de autorizări și acreditări, sunt obligate să respecte planurile cadru. Ce ne dorim noi și ne-am dorit dintotdeauna este o flexibilizare și o descentralizare reală. Practic, să putem adapta conținutul sau disciplinele și ulterior conținutul la nevoile elevilor./gpodea/ E clar că fiecare copil este diferit și atunci avem nevoie de un curiculum diferențiat, fiindcă sunt copii care performează, sunt copii care au nevoie de sprijin suplimentar și atunci când, în momentul în care ești limitat la un număr de ore per disciplină, acest proces este foarte, foarte greoi. Dacă ne uităm inclusiv pe propunerea aceasta de planuri cadru o să vedem că un elev face într-o săptămână aproximativ 30 de ore.
Realizator: Da, cam aşa este! /.../ între 28 şi 32 de ore la toate filierele şi pentru toţi anii de studiu.
Cătălin Comşa: Din cele 30 de ore, practic, elevul, școala poate să decidă trei-şase, și chiar şi aici este o discuție fiindcă aceste activități sau aceste ore opționale, că le putem spune așa, cele la decizia școlii, practic nu sunt corelate între, ştiu eu, ce înseamnă programul de bacalaureat sau examenul de bacalaureat sau procesul de admitere ulterior la facultate. Adică elevii aleg opționale fără să știe ce contează pentru bacalaureat și pentru admitere și acest aspect fragmentează efortul lor educațional. Un elev care ajunge în clasa a XI-a, a XII-a se gândește de cinci ori dacă se angajează să facă o materie, o disciplină care nu e corelată cu bacalaureatul sau cu admiterea ulterioară la liceu. Eu cred...
Realizator: Da. Personal, cred că o să fie și o modificare a bacalaureatului, pentru că vorbea domnul ministru David în, știu eu, mesajul pe care l-a transmis odată când s-a publicat acest raport al dezbaterilor și implicit proiectele planurilor cadru, vorbesc de cele opt competențe de bază ori la bacalaureat sunt doar trei examene, nu?
Cătălin Comşa: Da. Cred că asta ar fi trebuit făcut. Din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să se vină cu un pachet complet să știm ce înseamnă planurile cadru, ce înseamnă conținuturile, ce înseamnă examenul de bacalaureat fiindcă atunci puteai să ai o opinie pertinentă despre reforma pe care ministerul dorește să o facă. În momentul de față, ne uităm la disciplina matematică, dar nu știm ce conține acea disciplină matematică.
Realizator: Da, mai ales că e o ştiinţă extrem de vastă. Sigur, nu ştim exact dacă matematica de la uman va fi aceeași cu matematica de la real, chiar în cadrul trunchiului comun, pentru că și la real și la uman sunt cel puțin cinci ore de matematică și științele naturii pe săptămână.
Cătălin Comşa: Da, realitatea rămâne, să știți. Sunt foarte multe discipline cu un număr mic de ore pe săptămână. Adică... iar totalul este un număr semnificativ de ore. Nu știu... ar trebui să existe o corelare între încărcarea orară și supraîncărcarea cognitivă, adică planurile cadru trebuie să promită... promit echilibrul, dar trebuie ancorate în realitatea de suprasolicitare, raportate /.../ elevilor.
Realizator: Presupun, domnule Comşa, că sunt perfectibile şi o să vedem când o să intre în vigoare, din anul școlar 2026-2027, din câte am citit. Vă mulțumesc foarte mult!
Cătălin Comşa: Cu Drag!
Realizator: A fost președintele Asociației Şcolilor Particulare, domnul Cătălin Comșa, în direct cu noi, la Radio România Actualități. Şi discutăm acum cu un om direct implicat în educație, chiar la firul ierbii. Profesorul Petruț Rizea de la Școala Gimnazială "Calinic de la Cernica" este în direct cu noi. Bună ziua, domnul Rizea!
Petruţ Rizea: Bună ziua! Şi mulţumesc pentru invitaţie!
Realizator: Vă mulțumim pentru că sunteți din nou alături de noi, să ne spuneți cum vedeți dumneavoastră, cei care îi pregătiți pe cei care or să beneficieze de planurile cadru din 2026 încolo, deci pe elevii de gimnaziu care sunt acum în clasa a VII-a, nu?
Petruţ Rizea: Clasa a VII-a, da. De ceva ani încoace, mai ales de când /.../ expansiunea aceasta la nivel tehnologic, copiii manifestă tot mai puțină atenție și e din ce în ce mai greu să îi menținem focusaţi pe conţinutul şi pe ora de predare timp îndelungat. Deci nu ştiu cum o să fie dacă se schimbă planurile cadru, dacă o să fie introduse ore suplimentare sau dacă o să fie scoase.
Realizator: Da, acum...
Petruţ Rizea: Cu siguranță, oboseala și stresul crescut vor da semne.
Realizator: Da, şi presupun că va trebui umblat puțin și la sistemul de admitere în liceu, de intrare în liceu pentru că - așa cum bine spuneați - elevii sunt puțin concentrați pe altceva la vârsta asta și acum nu cred că sunt concentrați pe note și pe evaluarea națională, care e la română și matematică, și mai puțin pe, știu eu, orientare în carieră sau spre o, să zicem, un vis care poate deveni realitate într-un anumit domeniu sau altul, urmând ulterior cursurile unui liceu tehnologic, de exemplu./ilixandru/
Petruţ Rizea: Da. Din păcate, noi nu avem această abordare centrată pe elev în care să stăm în decursul anilor să măsurăm interesele vocaționale pe care acesta le are și să îl îndrumăm astfel încât să aleagă ce e mai bun pentru el. Tindem să uniformizăm această treaptă de final, acest examen şi tocmai de aceea ne îndreptăm către o goană... inevitabil către o goană după note, care bineînțeles, din foarte multe puncte de vedere, în special cel educațional, e ineficient.
Realizator: Şi aproape, aproape nerelevant, dacă îmi permiteți. Vă mulțumesc foarte mult! A fost profesorul Petruț Rizea de la Școala Gimnazială "Calinic de la Cernica", în direct cu noi. Şi să vedem acum, pentru că vorbeam cu domnia sa despre elevii din ciclul gimnazial care a trebui să urmeze aceste planuri cadru, discutăm și cu reprezentanții ai părinților, cu vicepreședinta Federației Asociațiilor de Părinți, Camelia Engel. Sărut mâna, doamnă!
Camelia Engel: Bună ziua! Mulţumesc pentru invitaţie!
Realizator: Vă mulțumim pentru că sunteți alături de noi! Doamnă, spuneți-mi ce părere aveți despre modul în care vor fi implicați părinții în orientarea în carieră a elevilor lor, începând din 2026 încolo. Cum vă veţi sfătui copiii?
Camelia Engel: Este o tematică complexă care pe noi părinții ne interesează cu maximă prioritate. Din punctul nostru de vedere, ceea ce s-a discutat până acum nu ne oferă o claritate în ceea ce privește dacă, cum și în ce cadru se va desfășura această orientare educațională pentru urmarea traseului educațional cel mai potrivit fiecărui copil, în funcție de stilul propriu de învățare și de abilitățile deja obținute. Noi ne dorim foarte mult ca această orientare să se întâmple încă din clasele gimnaziale mai mici, chiar din clasele a V-a, a VI-a, cu consilierea și discutarea cu părinții implicit, pentru ca părinții să poată lua o decizie bine fundamentată și în deplină cunoștință de cauză, respectiv prin cunoașterea clară a abilităților şi stilul cel mai potrivit de învățare a propriilor copii.
Realizator: De asta și remarcam la începutul emisiunii... o clasificare foarte clară a filierelor, deci măcar asta poate că ar trebui de la o vârstă mai fragedă, de la clasa a V-a, cum bine spuneați puțin mai devreme, să se stabilească pentru un copil. Sunt trei mari filiere: filiera teoretică, unde cam toată lumea se înghesuie, că vrea liceul real-umanist, filiera tehnologică, care are la rândul ei trei profiluri, și filiera vocațională, sigur, aici e mai simplu, pentru că copilul cântă frumos și în corul radio, de exemplu, poate fi îndreptat către către muzică, de pildă. Dar bănuiesc că de prin clasa a V-a, aşa, ar fi bine ca, știu eu, părinții să se caleze cumva pe a observa abilitățile copiilor în funcție de aceste trei mari filiere. Ce spuneți?
Camelia Engel: Corect! Corect! Din punctul nostru de vedere, şi aici în special al meu, personal, şi în calitate de părinte şi în calitate de reprezentant al mediului economic în învățământ profesional dual, consider că această formă de învățământ este de fapt o formă de învățământ aplicată și este foarte potrivită acelor copii care mai degrabă au abilități practice.
Realizator: Încheiem cu acest sfat al dumneavoastră, care este foarte pertinent și foarte bun. Punem punct ediției de astăzi, dar vom reveni la problema planurilor cadru în liceu, atunci când se va încheia și această dezbatere, pentru că sunt în consultare publică timp de zece zile pe site-ul Ministerului Educației, unde vă sfătuiesc să le parcurgeți, stimați părinți, cu elevi de școală. Încheiem aici. Vă mulțumesc pentru atenție!RADOR RADIO ROMÂNIA//ilixandru/gpodea