Ministerul Culturii vrea Roşia Montană în patrimoniul UNESCO

Potrivit consilierului personal al ministrului Kelemen Hunor, ministrul culturii consideră că pentru Roşia Montană se poate găsi o variantă pe termen mediu şi lung, mai profitabilă şi mult mai bună decât mineritul. În consecinţă, a fost demarată procedura de includeree a Roşiei Montane în patrimoniul mondial UNESCO.

Deocamdată, este analizată situaţia pentru a se găsi cea mai bună situaţie de includere ca sit sau în altă formă a Roşiei Montane în lista UNESCO. Proiectul minier din zonă generează reacţii pro şi contra de mai bine de zece ani.

Una dintre problemele ridicate este impactul asupra mediului şi asupra comunităţii, despre care a vorbit şi preşedintele ECO-CIVICA, Nicolae Rădulescu Dobrogea.
afirmă că "în fiecare zi, acolo, vor fi aduse 40 de tone de cianură. Vor fi depozitate într-un lac de 600 de hectare. 1-2% din soluţie se transformă în acid cianhidric şi dispar în vecinătatea şi-n plămânii unor riverani", a precizat Nicolae Rădulescu Dobrogea.

Adrian Gligor, director în cadrul companiei Roşia Montană Gold Corporation, a declarat că în România există 47 de situri cu caracteristici similare Roşiei Montane. În ceea ce priveşte patrimoniul din zonă, Adrian Gligor a precizat că este vorba despre "o zonă protejată de 135 de hectare, case, lacuri, galerii romane. Pe toate acestea vrem să le punem în valoare" a spus director în cadrul companiei Roşia Montană Gold Corporation Adrian Gligor.

Academia Română, prin vocea preşedintelui Ionel Haiduc, respinge în continuare proiectul Roşia Montană. Ionel Haiduc declară că "proiectul de la Roşia Montană, faţă de varianta iniţială a fost foarte mult cosmetizat, dar încă nu cred că putem să îl luăm serios în considerare, pentru că nu este un proiect de dezvoltare durabilă, afectează un mediu cultural şi istoric care nu poate fi sacrificat cu orice preţ şi, prin urmare, trebuiesc găsite alte soluţii".

Câteva soluţii au găsit cei de la Fundaţia Pro Patrimonio. Vicepreşedinta Maria Berza indică "mineritul tradiţional pentru turismul de nişă, conservarea şi amenajarea galeriilor şi explorarea altor galerii noi."

Ungaria se opune proiectului Roşia Montană

Ungaria se opune proiectului Roşia Montană - susţine ambasadorul acestei ţări în Bucureşti, Oscar Fuzes. Acesta a afirmat că dacă proiectul va fi demarat, guvernul ungar va cere răspuns la sute de întrebări.

Ambasadorul a mai declarat că Ungaria are amintiri neplăcute după episodul poluării cu cianuri de la Baia Mare şi că de această dată România trebuie să ia măsuri speciale pentru protecţia mediului.

Şi în Ungaria s-au auzit deja mai multe voci care se declară împotriva tehnologiei pe bază de cianuri, folosite în extragerea aurului.

Potrivit corespondentului România Actualităţi, Emil Groza, două organizaţii ecologiste din Ungaria şi-au exprimat deja nemulţumirea după ce zilele trceute în presă au apărut unele informaţii potrivit cărora activitatea de exploatare la Uzina "Aurul" ar putea fi reluată, după ce aceasta ar fi fost preluată de un om de afaceri rus.

Cele două organizaţii, Greenpeace Ungaria şi Asociaţia Ecoligiştilor Ungari consideră că ar putea exista din nou riscul producerii unui accident ecologic cu efecte grave şi solicită guvernului ungar să facă toate demersurile necesare împotriva reluării activităţii miniere la uzina de la Baia Mare şi să împiedice prin toate mijloacele pe care le are la dispoziţie deschiderea de mine de aur în regiune.

În mod similar, Partidul Ungar, intitulat "Politica poate fi altfel", care nu are reprezentanţi în prezent în Parlamentul de la Budapesta, a atras atenţia asupra pericolelor reprezentate de redeschiderea minei de la Baia Mare şi a cerut Ministerului Ungar al Mediului, ca pe parcursul procedurilor de autorizare să iniţieze de îndată aplicarea Convenţiei ESPO privind aplicarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.

Formaţiunea politică respectivă a anunţat că doreşte să discute şi cu reprezentanţii Ambasadei României de la Budapesta despre această chestiune.

De altfel, mai mulţi reprezentanţi ai aceluiaşi partid s-au deplasat la începutul acestei luni în faţa clădirii ambasadei ţării noastre, îmbrăcaţi în costume de protecţie şi purtând măşti contra gazelor şi au înaintat o scrisoare deschisă, adresată preşedintelui, primului ministru şi ministrului mediului din România.

Prin scrisoare reprezentanţii cereau autorităţilor să se facă toate demersurile necesare pentru ca parlamentul să dezbată şi să adopte cât mai repede un act normativ, care să interzică utilizarea tehnologiilor pe bază de cianuri în minerit.

În Ungaria, utilizarea acestor tehonologii în minerit este în prezent interzisă, după ce parlamentul de la Budapesta a adoptat la sfârşitul anului trecut, cu o largă majoritate, un proiect de lege iniţiat la solicitarea mai multor organizaţii ecologiste.