Mii de copii din România au o alimentaţie dezechilibrată
Studiile arată că mamele nu ştiu să-şi hrănească pruncii şi nu apelează la sfatul medicilor. Oul şi carnea lipsesc sistematic din dieta copiilor cu vârstele cuprinse între 0 şi 2 ani.
Articol de Gina Poenaru, Botoşani, 09 Aprilie 2012, 15:39
Mamele nu ştiu să-şi hrănească pruncii şi nu apelează la sfatul medicului, susţin specialiştii care se bazează atât pe studii, cât şi pe cazurile aflate în evidenţele autorităţilor sanitare.
Consecinţele alimentaţiei dezechilibrate nutriţional sunt dezastruoase, iar mii de copii au carenţe de fier, calciu, vitamine şi minerale.
Direcţia de Sănătate Publică Botoşani are în evidenţe peste 2.500 de copii care suferă de anemii severe şi rahitism, boală care afecteaza muşchii şi sistemul imunitar.
La aceastea se adaugă alte aproape 100 de cazuri de obezitate la copiii până în 14 ani, cifrele ajungând la peste 2.500 până la 18 ani.
Medicul pediatru Dumitriţa Mihailovici, directorul DSP Botoşani, spune că acestea "pot fi considerate şi boli ale sărăciei".
"Putem vorbi nu doar de neglijenţă intenţionată, ci şi de faptul că părinţii, fiind ocupaţi sau plecaţi, îşi lasă copiii în grija bunicilor şi nu sunt atent supravegheaţi.
"Există practici alimentare nesănătoase care pot conduce la anemie şi rahitism.
"Studiile pe care le-am făcut împreună cu Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului în anul 2004 arăta că exista anemie la vârsta de 1 an în proporţie de 40%, procentul nefiind foarte mult modificat de atunci", a declarat Dumitriţa Mihailovici.
Cifrele sunt îngrijorătoare, având în vedere că dezvoltarea ulterioară a copiilor depinde de alimentaţia pe care o primesc în primii 5 ani de viaţă.
Bebeluşii sunt în pericol de a avea întârzieri ireversibile în dezvoltarea cognitivă, motrică, socială, emoţională şi de comportament.
Cele mai multe cazuri de anemie au fost semnalate în mediul rural.
"Am constatat o prevalenţă mai mare în mediul rural, generată şi de nivelul instructiv-educativ scăzut al mamelor.
"Neadresându-se serviciilor medicale, acestea nu pot beneficia de consiliere şi de instruire", mai spune şeful DSP Botoşani.
Asistenţa timpurie este extrem de importantă
În mediul rural, asistenţa timpurie este acordată de medicii de familie sau, acolo unde există, de asistenţii medicali comunitari.
Însă la acest capitol sistemul este deficitar, cu toate că asistenţa timpurie este extrem de importantă.
Din cauza problemelor economice, jumătate din asistenţii medicali comunitari din judeţul Botoşani au demisionat.
"Judeţul Botoşani a fost judeţ pilot în înfiinţarea reţelei de asistenţi medicali comunitari.
"În anii 90 am început cu 23, am construit o reţea de 100 de asistenţi şi am rămas cu 58 în prezent, 28 de comune fiind neacoperite din acest punct de vedere.
"Asistentul medical comunitar face legătura între persoanele cu probleme medico-sociale şi cadrele medicale şi chiar autorităţile de pe plan local şi este necesar pentru că este omul care umblă prin toate satele comunei şi identifică persoanele care au nevoie de ajutor!" susţine Lidia Onofrei, coordonatorul activităţii de asistenţă medicală comunitară în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani.
Cel mai recent studiu privind nutriţia copiilor cu vârste între 0 şi 2 ani realizat (în anul 2010) de Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului arată că majoritatea copiilor din ţara noastră sunt privaţi de o alimentaţie sănătoasă încă din primele zile de viaţă, si că oul şi carnea lipsesc sistematic din dieta copiilor, care sunt hrăniţi cu biscuiţi, pâine, pufuleţi şi, mai rar, cereale, cartofi si banane.
