Preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, Ioan Cezar Corâci, atrage atenţia că dificultăţile firmelor au şi cauze mai profunde, de exemplu ruptura dintre învăţământul liceal tehnologic şi piaţa muncii.

El declară că unele licee tehnologice nu fac decât să irosească bani publici, deoarece ar pregăti oameni care nu îşi găsesc de muncă în specialitatea pe care au studiat-o. Afirmaţiile acestuia sunt contrazise de Ministerul Educaţiei.

Preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor din România, Ioan Cezar Corâci, afirmă că Ministerul Educaţiei ar trebui să ţină cont de necesităţile economiei, în momentul în care concepe structura şi profilul învăţământului profesional.

"Această zonă a învăţământului profesional în România, în acest moment nu funcţionează aproape deloc. Majoritatea întreprinderilor sunt obligate să angajeze tineri şi să-i califice direct la locul de muncă. Nu există aproape nicio legătură între cunoştinţele şi deprinderile pe care trebuie să le aibă un calificat într-o anumită meserie, conform standardelor ocupaţionale din România şi conţinutul sau ceea ce deprind cei care termină o şcoală” a declarat Ioan Cezar Corâci.

Directorul Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, Gabriela Ciobanu, declară însă că această corelare se petrece deja în linii mari. Şefa instituţei aflate în subordinea Ministerului Educaţiei subliniază că la nivel local există comitete mixte formate din reprezentanţii mai multor instituţii.

Aici ar fi avizate planurile de şcolarizare pentru liceele tehnice, afirmă Gabriela Ciobanu. Sunt luate în considerare şi previziunile pentru piaţa muncii. Totuşi, oficialul recunoaşte că nu există o sincronizare perfectă între aceste planuri şi ceea ce se întâmplă în mod real în zonă.

"La un moment dat, când s-a gândit planul strategic de dezvoltare, se ştia că în acea regiune vine un investitor foarte puternic, care va opera în sectorul auto, de exemplu. Dar, investitorul, care acum doi a spus că vrea să facă această fabrică sau să dezvolte nu ştiu ce industrie, spune 'numai, mă retrag" a declarat Gabriela Ciobanu.

Ecaterina Andronescu consideră desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii o decizie bună

Fostul ministru al educaţiei Ecaterina Andronescu a hotărât în 2009 să nu mai fie acordate cifre de şcolarizare şcolilor de arte şi meserii. Decizia, practic, a însemnat desfiinţarea acestora, iar elevii au fost îndreptaţi către liceele tehnologice.

Fostul demnitar declară că a luat decizia, pentru că a constatat eşecul acestor şcoli de a-i învăţa pe tineri meserii căutate pe piaţă. Eca Ecaterina Andronescu speră ca acest lucru se va rezolva prin noua lege a educaţiei.

"Dacă într-un an, într-un judeţ, este nevoie de croitori, atunci să facem croitori, dacă în anul următor este nevoie de operatori chimişti, atunci să facem operatori şi aşa mai departe" a declarat Ecaterina Andronescu.

Desfiinţarea şcolilor de meserii nu a fost văzută cu ochi buni de Viorica Dic, directorul adjunct al "Grupului Şcolar Electronică Industrială" din Bucureşti. Spune că acum elevii intraţi în liceul tehnic petrec mai puţin timp în ateliere.

"Pentru partea tehnică era mult mai multă practică. Înainte, era o zi pe săptămână, plus încă şase săptămâni, până la opt săptămâni de practică comasată. Acum este între o oră pe săptămână şi maxim trei ore pe săptămână, în funcţie de calificările respective şi cam trei săptămâni de practică comasată” a declarat Viorica Dic.

Viorica Dic mai este de părere că elevii sunt mai puţin pregătiţi la capitolul tehnic.

Mai puţină practică "în şcoală"

Şefa Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional subliniază că deşi elevii au mai puţină practică la şcoală, au mai mult timp alocat pentru astfel de activităţi la societăţile comerciale.

Preşedintele Asociaţiei EDU CER Ştefan Vlaston remarcă o disproporţie între numărul liceelor teoretice şi cele tehnologice, problemă la nivelul întregului învăţământ liceal.

"60% sunt licee teoretice şi doar 30-35% licee tehnologice, în condiţiile când piaţa muncii are o structură exact pe dos. Cam 70-80% din joburi sunt pentru absolvenţi de licee tehnologice şi doar 20-25% pentru licee teoretice. La noi, încă, părinţii sunt obsedaţi de faptul că dacă copiii lor ajung la mate-informatică vor ajunge boieri în viaţă. Uite că meseria de boier nu prea mai există în piaţa muncii” a declarat Ştefan Vlaston.