Merdenelele vor fi etichetate clar „dacă sunt cu brânză sau înlocuitor”

Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Realizator - Daniela Petrican: Camera Deputaților a adoptat proiectul legii laptelui și produselor lactate care prevede, între altele, înființarea în Ministerul Agriculturii a observatorului laptelui și al produselor lactate. Acesta va monitoriza piața și va avea ca scop centralizarea datelor, urmărirea și analizarea producției, echilibrului dintre cerere și ofertă, respectiv costurile de producție.

Realizator - Cătălin Cîrnu: În plus, legea stabilește măsuri și acțiuni unitare pentru prezentarea și comercializarea produselor din sectorul laptelui și a produselor lactate, urmărind sănătatea populației, necesitățile de consum, respectarea condițiilor de igienă și informarea corectă a consumatorilor. Sună foarte bine, dar mai multe amănunte aflăm de la invitatul Apelului Matinal, Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui. Cât de eficient va putea fi acest Observator al Laptelui și al produselor lactate?
Dorin Cojocaru: Deci, în primul rând, Observatorul Laptelui se adresează mai mult Ministerului Agriculturii și politicienilor care trebuie să facă o strategie de dezvoltare economică, agroeconomică. M-aș întoarce la Legea laptelui și a produselor lactate. Este o lege care se adresează industriei laptelui și a comercianților care vând către populație lapte şi produse lactate. Legea a început, a fost inițiat în 2018 în urma unor controale care s-au făcut de către ANPC, ANSVSA și MADR şi s-a observat că în piață, în special în HoReCa, pizzerii și patiserii, cam peste 90% din produse erau, să spun așa, falsificate. Erau cu substituire de produs care, regulamentul european prevede anumite lucruri, deci această lege a venit să armonizeze legislația românească cu regulamentele europene și a creat un instrument, o bază juridică pentru autoritățile de control, să poată să verifice mai bine și mai atent piața Horeca, patiserii, dar și hipermarketuri, comerțul tradițional, de a reduce pe cât de mult posibil fraudă alimentară și marketingul înșelător.

Realizator - Daniela Petrican: Şi vor fi analizate și importurile sau exporturile de lapte?
Dorin Cojocaru: Deci, pentru importul de lapte este legislație foarte bine definită pentru comunitatea europeană. Importul înseamnă că aducem din ţări terțe, numai că produsele lactate au un regim special, nu pot fi aduse din ţări terţe pentru că normele de siguranță alimentară sunt foarte exigente. Dacă avem comerț intracomunitar, deci brânzeturi aduse din Polonia, Germania, există un regulament comun pentru toate țările, care trebuie respectat. Cu ce vine nou această lege? Pentru că e a fost prima dată inițiată de către Senat, dar era în infringement pentru că încălca niște norme și principii ale Uniunii Europene. Dacă avem comerț intracomunitar, deci brânzeturi aduse din Polonia, Germania, există un regulament comun pentru toate țările, care trebuie respectat. Cu ce vine nou această lege, pentru că ea a fost prima dată inițiată de către Senat, dar era în "infringement", pentru că încălca niște norme și principii ale Uniunii Europene. A fost refinisată, să spun așa, la APRIL, la Asociația Patronalelor Române din Industria Laptelui, în colaborare cu Comisia de agricultură a Camerei Deputaților. S-au făcut notificări la Comisia Europeană. Prima dată Germania, Spania, s-au opus, după aceea am refăcut-o, am finisat-o, am armonizat-o și acum trei săptămâni am primit avizul pozitiv din partea Uniunii Europene și a intrat pe procedură parlamentară și a fost votată, doar cu un singur vot împotrivă și trei abțineri. Ce trebuie înțeles pentru publicul larg, că de acum încolo produsele pe bază de grăsimi vegetale margarina nu va mai sta la un loc cu untul, iar tot ce înseamnă patiserie, ștrudel cu brânză, plăcintă cu brânză, merdenele cu brânză trebuie să eticheteze foarte clar la acele, să zic așa, puncte de vânzare, fast food sau ce sunt, foarte clar, că ștrudelul nu este cu brânză, ci este cu analog cheese, adică substituent de brânză sau cu grăsimi vegetale. Mai avem și prin comerț, de exemplu, scrie băutură pe bază de lapte, 'lapte' scrie mare, 'băutură' scrie mic, 'pe bază de' și este amestecat la raft cu produsele autentice de lapte. Bineînțeles că prețul este la jumătate și atunci se creează concurență neloială, plus marketing înșelător. Sunt foarte multe lucruri de detaliu în această lege și am fost foarte atent să nu se creeze confuzii și să nu o lăsăm în coadă de pește. De ce? Pentru că foarte multe legi sunt ambigue, nu au bază, nu se pot aplica în practică. Deci este o lege foarte bine corectată și armonizată.

Realizator - Cătălin Cîrnu: O întrebare lansată de mulți dintre ascultătorii noștri. Industria de la noi din România, de profil de specialitate, poate asigura populației României laptele atât pentru consum, cât și pentru brânzeturi? Lăsând la o parte delicatesele din brânză importată.
Dorin Cojocaru: Da, aș vrea să numesc specialități, dar eu ce vreau să vă spun: dacă am aveam materie primă și nu deficit la ora actuală, deci, dacă anul trecut aveam cam 80% din materia primă asigurată, acum dacă avem undeva la 65%. Dacă noi am aveam materie primă, dacă piața, deci consumatorul ar cere produse românești, România are capacitate să asigure suficiența de brânzeturi pentru cetățeni, dar fiind o piață comună, o piață liberă bazată pe cerere și ofertă, noi producem ceea ce consumatorul cere.

Realizator - Daniela Petrican: Dar știm bine că prețul laptelui se triplează până ajunge de la fermieri la rafturi. Cum vedeți evoluția prețurilor în perioada următoare?
Dorin Cojocaru: În primul rând, că mai mulți factori care participă la creșterea de costuri, în final, la preț. În ultimele 8-10 luni, pe toată Europa a crescut prețul la lapte, materie primă. În România, materia primă a crescut cu 45%, mai sunt scumpirile de ambalaje de la 1 septembrie, un 15%, energia electrică, gazul, utilitățile, toate s-au scumpit. Și atunci, vă dau un exemplu, dacă laptele de consum primit la poarta fabricii cu un preț de 2,4 - 2,5 lei și pleacă din fabrică cu un preț în jur de 5-5,9 lei, hai, 6, care e cum vrem, 6 lei plus TVA, la raft ajunge undeva la 8 lei. Laptele de consum nu este un produs de speculă, este un produs locomotivă, cu impact social și atunci adaosul comercial nu este mare. Adaosurile comerciale la raft sunt băgate la brânzeturile maturate sau la cașcaval, dar puțini oamenii știu cum se face prețul la raft. Sunt hipermarketuri care cumpără, să zicem, cu 10 lei cașcavalul și-și pune adaosul comercial, se numește neto-neto, preț neto-neto, deci el își pune costurile, plus profitul, plus TVA... Și sunt hipermarketuri care eu îl vând cu 10 lei și el îmi facturează cu negativ, să zicem 4-5, undeva la 45%... de aceea e un subiect care nu poate să-l înțeleagă multă lume.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Da, poate vom vorbi și despre un astfel de subiect. Legea include, din câte cunoaștem noi, și prevederi legate de produsele lactate sau derivate distribuit în unitățile de alimentație publică.
Dorin Cojocaru: Da.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Absolut.
Dorin Cojocaru: Vă dau exemplu.

Realizator - Cătălin Cîrnu: Vă rog.
Dorin Cojocaru: Pizzeriile - și o spun de foarte mult timp... Toată lumea spune de pizza quattro formaggi, patru tipuri de brânzeturi... numai că multe pizzerii cumpără de la cash & carry la sac de 10 kilograme topping-uri. Topping-ul nu este brânză, este un amestec de analog cheese pe bază de grăsimi vegetale cu ceva, să zic, capete de cașcaval, mai pun o brânzetă, două, așa și....

Realizator - Cătălin Cîrnu: Ceva firimituri? Nu? Urme de...?
Dorin Cojocaru: Exact. Și se vând foarte mult la pizza, mai ales pizza online. Eu am observat diferențe între aceeași pizza pe care eu o consum în restaurant și dacă fac comandă online și mi-o aduce casă, e alt tip de pizza...

Realizator - Cătălin Cîrnu: Care e mai gustoasă?
Dorin Cojocaru: Nu știu, dar tineretul în ziua de azi și-a pervertit gustul. Am făcut un experiment la o pizzerie, i-am înlocuit analog cheese, acest topping, cu o mozzarella veritabilă, cașcaval veritabil și nu le-a plăcut clienților. Deci ei deja au început să-și perversească gustul. Dacă ați observat și la iaurt, puțini mai preferă iaurtul autentic, cel puțin acrișor. Tineretul în ziua de astăzi, noile generații, au ales alte gusturi Eu cred că și producătorii și comercianții trebuie să vândă și atunci oferă ceea ce se cere.