Memoria celor deportaţi de regimul comunist, cinstită la Fundata

Cu o zi înainte de Paştele Blajinilor, când se pomenesc rudele şi prietenii apropiaţi care au murit, în localitatea ialomiţeană Fundata, oamenii dau de pomană şi merg în cimitire, cinstind astfel memoria celor deportaţi în Bărăgan în timpul comunismului.

Copiii şi nepoţii deportaţilor din satul ialomiţian Fundata s-au reîntors astăzi pe meleagurile natale.

Ei au venit din Oradea, Timişoara, Cluj, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Bucureşti şi chiar din străinătate pentru a respecta obieciul basarabean de Paştele Blajinilor.

Indiferent de vreme, fiii satului străbat sute de km şi vin la cimitirul din localitate pentru a cinsti memoria înaintaşilor, dar şi pentru a reînvia spiritul comunităţii.

Trei preoţi tineri au oficiat o slujbă în aer liber şi i-au pomenit pe cei adormiţi, iar apoi au sfinţit cu vin toate mormintele.

Ei au fost asistaţi de părintele bătrân al satului, fost deţinut politic, şi el obligat să trăiască în pustia Bărăganului.

La sfârşitul ceremonialului religios, urmaşii deportaţilor dau de pomană celor săraci, îşi împărtăşesc bucuriile şi necazurile de peste an şi se întreabă de cei care de data aceasta nu au ajuns de Duminica Tomii acasă, la Fundata.

În folclor, blajinii sunt oameni blânzi şi paşnici care ţin post şi spun rugăciuni pentru cei vii.

Ei s-ar afla dincolo de lumea văzută pe unde se varsă Apa Sâmbetei.

Pentru că blajinii nu ştiu când a sosit Paştele oamenii îi vestesc aruncând coji de ouă roşii în apele curgătoare.