Mărţişorul "adună lunile anului în două anotimpuri"

Potrivit tradiţiei, mărţişorul este un şnur bicolor care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi vară, făcut cadou la 1 martie, ziua Dochiei, străvechi început de an agrar.

Astăzi, mărţişorul este confecţionat din două fire colorate alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept una sau mai multe zile.

Romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, care personifica renaşterea naturii.

Se spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi fericire.

Sunt formate dintr-o fundiţă roşu cu alb, roşul semnificând iarna, iar albul - primăvara.

La această fundiţă se adaugă alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.

Dacii purtau la gât pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă

Pe vremea dacilor simbolurile primăverii erau confecţionate în timpul iernii şi se purtau doar după 1 martie.

Mărţişoarele erau atunci pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă şi se purtau la gât.

Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, simboliza viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, era specifică înţelepciunii bărbatului.

Şnurul mărţişorului reprezintă, prin urmare, împletirea armonioasă a celor două.

Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile din cauza soarelui.

Erau purtate până când înfloreau copacii, apoi erau atârnate de crengile acestora.

Despre mărţişorul din ziua de astăzi, aflăm din vox pop-ul realizat de Mihaela Helmis

Audio: Vox pop realizat de Mihaela Helmis