Marius Budăi: „Este nevoie ca românii noștri să se întoarcă acasă”

Numărul românilor care pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă este în scădere, doar 8% în prezent, față de 13% în 2020 și 22% în 2018, așa cum arată un recent studiu internațional care indică și principalele țări alese ca destinație: Germania, Marea Britanie și Spania. Datele Institutului Național de Statistică publicate vineri arată însă că avem și peste 200.000 de persoane inactive care doreau să lucreze în 2023, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă activitatea.

Cifrele oficiale mai arată că, până în 2030, România are nevoie de peste 600.000 de persoane înalt caficate, iar, cum în următorul deceniu fenomenul îmbătrânirii se va accentua, țara noastră ar putea avea un număr triplu de persoane active cu vârste de peste 65 de ani. Este tema de discuție pe care o abordăm astăzi cu invitatul "Apelului matinal", fostul ministru al muncii Marius Budăi, actualul președinte al Comisiei pentru administrație publică din Camera Deputaților. De ce credeți că românii pleacă în continuare la muncă în străinătate?

Marius Budăi: În primul și în primul rând, trebuie să ne uităm la două aspecte extrem de importante, din punctul meu de vedere: nivelul de salarizare încă mic în România, dacă ar fi pentru cei care pleacă, și al doilea punct de vedere, și aici lucrăm foarte mult în ultimii ani, vorbesc de infrastructura din localitățile din mediul rural și infrastructura mare din România.

Aici noi am avut la un moment dat o abordare în guvernarea din perioada 2017, 2020, 2019, de a dezvolta prin Programul Național de Dezvoltare Locală foarte mult mediul rural. Și anume mă refer aici la infrastructura școlară, mă refer la infrastructura de drumuri și, bineînțeles, la infrastructura de apă și de canalizare, pentru că eu cred că putem brăzda cu autostrăzi dintr-o parte în alta, necesare României, dar dacă în mediul rural nu dezvoltăm, acolo de unde au și plecat mulți dintre concetățenii noștri, să modernizăm, să aducem în secolul XXI mediul rural către acces la apă și canalizare pentru toate gospodăriile, asfalt, infrastructura școlară pentru copii, bineînțeles, cabinete medicale și așa mai departe, sunt lucruri pe care trebuie să le facem din ce în ce mai mult, să continuăm să le implementăm astfel încât să aducem nivelul de trai, din punct de vedere al infrastructurii, la un nivel care să ne mulțumească pe toți.

Daniela Petrican: Ar fi posibil ca acest curent bazat pe exportul de forță de muncă românească bine calificată să se inverseze?
Marius Budăi: Odată cu realizarea acestor lucruri, și vedeți că, ușor-ușor, se realizează și chiar începerea acestei discuții, cum ați început dumneavoastră cu acea statistică, că s-au inversat polii, este un lucru îmbucurător. Și asta ne dă speranțe și cred că guvernanții, noi, oricine cei care sunt la guvern, nu vorbesc doar de noi, de PSD, trebuie să ia măsuri în continuare.

Îmi aduc aminte că în primul meu mandat, atunci când am avut pentru prima oară onoarea să depun jurământul pentru a accede într-un cabinet, /.../ în funcția de ministru, a fost una din măsurile pe care le-am luat primele. La început am avut onoarea să semnez un acord cu sindicatele și patronatele din construcții și s-a dat acea ordonanță cu declararea domeniului construcțiilor domeniul prioritar pe următorii 10 ani. În 2018 se întâmpla acest lucru, prin noiembrie-decembrie. Și s-a dat atunci un salariu minim mult mai mare, diferențiat, pentru construcții, domeniul construcțiilor.

Ulterior, când ne-am întors la guvernare, am continuat și pentru industria alimentară și agricultură. Îmi aduc aminte, și nu cred că se supără domnul Erbașu că-i folosesc numele, chiar cu dumnealui lucram îndeaproape atunci, în calitate de parteneri sociali, și cu sindicatele din contrucții, și cu patronatele, și, ușor-ușor, timid, câte 50, câte 100 de oameni reușeam, împreună cu patronatele, sau patronatele, mai bine zis, împreună cu noi, cu guvernul, să aducă acasă, pe baza acelui salariu diferențiat și un pic altfel fiscalizat, să înceapă, timid-timid, să ne vină românii acasă.

Tendința a continuat. Sigur că avem și măsuri pentru acești oameni care se întorc și se stabilizează înapoi în țară, și cred că un lucru foarte important va fi de la cei care vin la început, pentru că exodul, știți cum a fost: au plecat 5-10 oameni, au tras după ei încă 5-10 oameni, ceilalți - încă 5-10 oameni și tot așa. Acum, eu sper să se întoarcă acest exod, prin exemplul celor care au venit în țară, care au beneficiat de anumite măsuri, de exemplu, nu știu, îmi vine în cap acum o măsură "instalarea tânărului fermier" sau știu ce altă măsură, și au avut și au succes în România, și prin exemplul lor să aducă și la cetățeni acasă.

Asta înseamnă că noi, guvernanţii, trebuie în continuare să luăm acele măsuri care să aducă cetățenii acasă. Ştiți foarte bine că s-au implementat, și aici, chiar eu, când o a doua oară deja am avut onoarea să depun jurământul să ajung ministru, am schimbat punctul de vedere al guvernului pentru implementarea directivei privind salariul minim european.

Cătălin Cîrnu: Ok, dar privind în perspectivă, ne-au plecat în progresie geometrică, sperăm noi că se vor întoarce românii măcar în progresie aritmetică. Dar ce am mai observat în aceste statistici - doar 1% din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani participă la cursuri de formare profesională. De ce oare sunt așa puțini interesați de această formare profesională, ca să nu mă raportez și la reconversia profesională. Ce putem face?
Marius Budăi: Deja se lucrează, și lucrăm de câțiva ani, se lucrează la Ministerul Muncii, prin Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, pentru a descoperi așa-numiții tineri /.../, cei între 16 și 24-29 de ani, ulterior, pentru a putea să îi îndrumăm către aceste cursuri. Este și această schimbare de logică asupra venitului minim garantat și implementarea reformei /.../ legislație, pe care am aprobat-o când eram ministru, venitul minim de incluziune. Una din condiții este clar că cei din familia care solicită acest venit minim de incluziune și au vârsta legală şi posibilitatea, din punct de vedere al sănătății, să lucreze, vor fi automat înscrişi în căutarea unui loc de muncă și de acolo începe acea consultare pe care le-o punem la dispoziție, consultanțe pe care le punem la dispoziție, astfel încât să îi îndrumăm în carieră, ca să spunem așa. Și asta include clar și o meserie.

Ştiţi că am făcut la un moment dat, îmi cer scuze, am făcut la un moment dat câteva târguri de orientare, nu le-am mai spus târguri ale locurilor de muncă, pentru că eu nu vreau să mai existe în România doar acele târguri ale locurile de muncă cu pliantul, ci am făcut târguri de orientare în carieră, unde, la început nu am fost înțeles, dar am chemat copiii inclusiv din clasa a VII-a, a VIII-a, cu liceele tehnologice, cu universitățile tehnologice și cu mediul privat, puși la aceeași masă. Cred că acesta este drumul. Și, bineînțeles, o altă soluție este învățământul dual.

Daniela Petrican: Și care credeți, până la urmă, că vor fi provocările pieței muncii din România în următorul deceniu?
Marius Budăi: Bineînțeles, în continuare, în domeniul construcțiilor, pentru că trebuie să menținem acest ritm, spun eu, bun, spun eu, bun, pe care îl avem în ultimii ani, și mă refer și la infrastructura mare sau mai ales la infrastructura mare, dar să nu uităm de tot ceea ce înseamnă mediul rural, de satul românesc, și acolo trebuie să dezvoltăm; şi agricultura. Cred că sunt în principal... Aici este nevoie în mod principal, dar toate domeniile au nevoie de forță de muncă. Să nu uităm de HoReCa, în sezonier pentru turism... Sunt multe activități, domenii unde avem nevoie de lucrători. Este nevoie ca românii noștri să se întoarcă acasă.