Marea Neagră: prioritate pentru NATO

Acţiunile Rusiei în zona Mării Negre, în special anexarea Crimeei, urmată de consolidarea dispozitivului militar în această peninsulă şi de operaţiunile tipice de "război hibrid", au schimbat echilibrul în această regiune, a declarat marţi la Bucureşti James Appathurrai, adjunct al asistentului secretarului general al NATO pentru afaceri politice şi politica de securitate şi reprezentantul special al secretarului general pentru Caucaz şi Asia Centrală.

"Când am ajuns în NATO, acum multă vreme, zona Mării Negre nu era chiar pe lista primelor priorităţi pentru că structura apartenenţei era diferită, Bulgaria şi România nu erau membri NATO la acel moment şi, în al doilea rând, mediul ameninţărilor nu era acelaşi (...) şi, în al treilea rând, statele membre NATO la acel moment nu au considerat că există un rol pe care să-l joace zona Mării Negre într-un mod semnificativ. Lucrurile s-au schimbat foarte mult în acest sens, cred că securitatea nord-atlantică este legată strâns de securitatea Mării Negre", a menţionat Appathurrai la Forumul Atlantic-Black Sea Security - "Bracing for the Storm - Is United Western Action Possible?", organizat ]n Capitală de Institutul Aspen România, în parteneriat cu Divizia de Diplomaţie Publică a NATO şi biroul din Bucureşti al German Marshall Fund al Statelor Unite.

"Marea Neagră a fost subiectul summitului de la Varşovia, în iulie 2016, când liderii au spus că activităţile şi politicile recente ale Rusiei au redus stabilitatea şi au crescut impredictibilitatea şi au pus în pericol mediul de securitate, şi deci ne vom concentra pe această regiune, care face parte din agenda NATO acum", a asigurat mai departe oficialul NATO citat de redactorul RRA Carmen Gavrilă.

"Cu anexarea Crimeei, Rusia a mutat foarte mult echipament militar în Crimeea şi continuă să facă acest lucru (...) Avem aşadar rachete aer-aer, rachete anti-navale şi submarine, război electronic dezvoltat, toate aceste lucruri schimbă echilibrul de securitate din regiune", a sintetizat el în continuare noul context militar regional creat de anexarea Crimeii, amintind de asemenea că, astfel, Rusia foloseşte zona Mării Negre şi pentru a-şi proiecta puterea în Orientul Mijlociu.

Referindu-se tot la iniţiativele Rusiei, el a evocat şi alte acţiuni care în evaluarea Alianţei sunt un "model de comportament de destabilizare", precum "finanţarea partidelor politice" sau "tentative de a distruge unitatea" în unele ţări. "Şi observăm o astfel de campanie din partea Rusiei în toată regiunea. Este ceva care trebuie să fie în atenţia noastră şi trebuie să reacţionăm la acest lucru. Este ceea ce la NATO numim "război hibrid", adică ne uităm la acel spectru de ameninţări mai departe de conflictul tradiţional. Toţi aliaţii ne-am concentrat foarte mult pe acest lucru şi de aceea vrem să consolidăm cooperarea cu UE. Această regiune trebuie să fie atentă la acest lucru, pentru că există o campanie intensificată din partea Rusiei", a explicat Appathurrai.

Totuşi, Alianţa doreşte relaţii bune cu Rusia, astfel că are o "abordare, pe de o parte de descurajare şi, pe de altă parte, de dialog", a asigurat el mai departe, descriind drept "destul de pozitivă" ultima întâlnire desfăşurată în cadrul Consiliului NATO-Rusia. "Avem un oarecare progres, o oarecare evoluţie în acest sens, dar vrem un dialog constructiv cu Rusia şi avem speranţe în acest sens, dar trebuie să avem grijă şi de apărare, prezenţa NATO se consolidează în zona Mării Negre într-un mod defensiv şi proporţional", a mai menţionat oficialul NATO.

El a apreciat rolul "activ" jucat de România pentru "a creşte importanţa regiunii Mării Negre în NATO şi pentru faptul că a jucat un rol central în aceasta prin brigada (multinaţională a NATO n.red) care a fost înfiinţată". "Deci, România nu numai că vorbeşte, dar şi acţionează în NATO", a conchis Appathurrai.