Marcel Boloş: ”Fondurile europene au reprezentat pentru ţara noastră o şansă de creştere economică”

Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu

Ţara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene de la momentul aderării sale la Uniunea Europeană, bani care înseamnă aproape 900 km de autostrăzi şi drumuri expres, conectarea a peste două milioane de români la reţele de canalizare, fonduri nerambursabile pentru dezvoltare accesate de peste 100.000 de companii, nu în ultimul rând, renovări şi dotări pentru mii de şcoli şi spitale.

Investiţiile au stimulat economia, ritmul anual al investiţiilor private ajungând în anul 2024 la o valoare triplă faţă de momentul aderării, spunea Marcel Boloş, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene şi invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Bună dimineaţa!

Bună dimineaţa! Mulţumesc pentru invitaţie.

Mulţumim că aţi acceptat-o. Auzim tot mai des că România şi-a pierdut industria şi că nu mai produce, se închid capacităţi productive. Cred că ieri, alaltăieri, vorbeam despre fabrica de ciorapi de la Ciserom şi fabrica de zahăr de la Bod. A fost o perioadă dificilă, dar astăzi, în 6 martie 2025 cum ne poziţionăm noi în rândul statelor Uniunii Europene, la nivelul economiei?

Acum, într-adevăr, aici, din punct de vedere al dezvoltării economice şi din punct de vedere al dezvoltării industriale, producţia industrială a înregistrat un regres, din păcate, în ultima perioadă. Sigur că cele mai afectate ramuri sunt industria siderurgică, dar şi cea prelucrătoare, motiv pentru care am şi încercat să gândim programe şi mai ales forme de sprijin pentru industria prelucrătoare încât prin accesarea de fonduri să putem să sprijinim industria prelucrătoare pentru ceea ce înseamnă tranziţia verde, pentru ceea ce înseamnă digitalizare. Este un efort pe care trebuie să îl facem în această perioadă de timp pentru a pregăti mediul de afaceri din perspectiva celor două cerinţe pe care le-am menţionat. Şi sigur, mai mult ca oricând, programele guvernamentale trebuie să fie gândite pe termen lung, pentru a fi predictibile şi a sprijini ramurile industriale ale României, care sunt baza pentru a asigura o dezvoltare economică pe termen lung încât să fie competitive pe plan european.

Dar fără apartenenţa la Uniunea Europeană, cum ar fi arătat astăzi România?

Deci, acest lucru însemna pentru România, dacă ne uităm doar la ţările din jur, care nu sunt membre ale Uniunii Europene, o rămânere în urmă din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii, a standardelor de locuire, a nivelului de trai. Toate aceste fonduri, pe care de-a lungul timpului le-am atras, cele peste 100 de miliarde de euro care au intrat în România de la momentul aderării, astăzi se regăsesc în proiectele de investiţii publice, dar şi în sprijinul care a contat foarte mult pentru mediul de afaceri, dar şi pentru comunităţile locale. Numai pentru comunităţile locale, bunăoară, în perioada de programare 2021-2027, adică actuala perioadă de programare, avem alocate 11 miliarde de euro, deci bani care ar trebui să se regăsească, cum spuneam, în nivelul de trai, dar şi în standardele de locuire ale oamenilor, şi de aceea fondurile europene au reprezentat pentru ţara noastră o şansă de creştere economică. Dovada este astăzi şi nivelul PIB-ului pe cap de locuitor pe care îl avem, România trecând deja de 20.000 euro pe cap de locuitor, din punct de vedere al acestui indicator macroeconomic.

Îmi amintesc de România şi Bulgaria, sper să nu greşesc, că au semnat Tratatul de aderare în 2005 şi am intrat în 2007, dar privind aşa retrospectiv şi calculând, cu ce a contribuit România la efortul colectiv şi cât a primit în schimb de la Uniunea Europeană? Avem această unitate de măsură, suta de miliarde.

Noi avem 69 de miliarde de euro, bani pe care i-am primit, cum se spune, sume nete primite. Aceasta este terminologia, deci asta înseamnă că noi la cei 100 de miliarde de euro am contribuit cu 30 de miliarde de euro până în prezent. Deci, avantajul acesta net al sumelor primite îl au aproape toate ţările care sunt în curs de dezvoltare şi care au acest avantaj al sumelor primite din fonduri europene. Deci, noi suntem, din acest punct de vedere, într-o situaţie favorabilă, raportat la contribuţia pe care o avem la Uniunea Europeană de la momentul integrării, aderării la Uniunea Europeană. Şi, sigur, aici totul a depins de felul în care ne-am negociat destinaţia şi investiţiile care se fac din aceste fonduri. Şi, să nu uităm, o componentă importantă a acestor fonduri a fost alocată pentru resursele umane, alocările pentru ceea ce înseamnă pregătirea resursei umane, calificările, cursurile de calificare până în domeniul educaţiei sau al sănătăţii sunt toate alocări de fonduri care au contribuit la creşterea calităţii serviciilor publice, de educaţie şi de sănătate din România.

Şi ce suntem obligaţi în continuare să facem pentru a păstra accesul la fondurile europene? - practic pentru a nu a pierde, de exemplu, sume importante din PNRR.

Acum, noi avem reforme la care ne-am angajat din perspectiva accesării de fonduri în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. După cum ştim, aceste reforme au un impact bugetar însemnat şi sunt cu un impact, de asemenea, asupra unui număr destul de mare de populaţie şi de beneficiari de servicii publice şi, din această perspectivă, de la reforma pensiilor speciale, reforma pensiilor generale, reforma salarizării unice, reforma fiscală, dar şi, spre exemplu, Codul Urbanistic sau Codul Silvic sau legile justiţiei, toate acestea sunt elemente de reformă fără de care accesarea de fonduri nu este posibilă şi perspectiva aceasta a angajamentelor României pentru implementarea de reforme devine tot mai plauzibilă, pentru că viitoarele alocări de fonduri europene vor fi legate de componentele de reformă la care ne angajăm şi sunt garanţia pentru a avea acces la investiţii şi la ceea ce înseamnă dezvoltarea României pe termen lung.

Investiţii care au continuat mai ales la nivelul infrastructurii. Datele statistice sunt de netăgăduit a crescut PIB-ul, a crescut şi nivelul de trai, s-au mărit şi...

Dacă ne uităm puţin în spate, România anului 2007 nu mai seamănă cu România anului 2025. Acest lucru este o certitudine...

Dar chiar şi la nivelul autostrăzilor, uşor-uşor nu mai semănăm, nu, cu ce a fost atunci. Ne-am mişcat mai repede în ultimii ani. Ideea era alta, cu scuzele de rigoare, pentru că vorbeam şi plecam de la afirmaţia prim-ministrului Marcel Ciolacu legată de reindustrializarea României: are nevoie ţara noastră să relanseze industria şi cam care ar fi ramurile?

Acum, mai mult ca oricând, este o prioritate la nivel naţional relansarea industrială şi această reînnoire industrială din cel puţin două motive. Un prim motiv îl constituie pregătirea industriei româneşti pentru competitivitate pe plan european şi al doilea motiv este cel legat de cerinţele care prind tot mai mult contur legate de tranziţia verde şi digitalizare. Acestea sunt realităţi pe care nu le mai putem contesta şi trebuie să pregătim industria, în special industria prelucrătoare. Noi de aceea am încercat punctual, în cadrul programelor noastre de pe politica de coeziune, să gândim proiecte care să sprijine industria prelucrătoare. Azomureş-ul este exemplul cel mai recent în cadrul căruia am gândit proiect pentru ceea ce înseamnă modernizarea complexului de îngrăşăminte chimice, pentru a restarta componente din industria prelucrătoare a României. De asemenea, am avut iniţiativa alocărilor de fonduri pentru ceea ce înseamnă Liberty Galaţi prin Programul Operaţional de Tranziţie Justă încât să putem sprijini industria siderurgică şi toate aceste programe trebuie continuate, fiindcă suntem la un moment de cotitură pentru ceea ce înseamnă activitatea industrială a României, iar alocările de fonduri rămân sursa principală pentru sprijinul investiţiilor în aceste ramuri industriale.

Da, să sperăm că vor veni veşti bune, inclusiv de la Liberty Galaţi, că tot aminteaţi ceva mai devreme. Rămânem atenţi la toate întâmplările. Cu mulţumiri pentru discuţia purtată astăzi la "Matinal".

Şi eu vă mulţumesc.

Zi frumoasă să avem cu toţii! Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a fost invitatul de astăzi al "Apelului matinal"./editor Florin Lepadatu/