"Mai mulţi bani pentru agricultură" până în 2020

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş a declarat că plăţile directe acordate agricultorilor români urmează să crească, până în anul 2020, cu aproximativ trei miliarde de euro, iar una dintre propunerile sale care vizează România se referă la o valoare pe hectar de 200 euro, până în 2018.

Dacian Cioloş a precizat că a propus "o schemă de finanţare care să ţină cont şi de fermele mici. Propunem, de asemenea, o paletă largă de priorităţi prin care România să ţină cont atât de produse de calitate, cât şi de creşterea performanţei în fermele mai mari prin inovare".

De asemenea, comisarul european a subliniat că speră ca "şi serviciile de consultanţă acordate agricultorilor să crească".

Oficialul a adăugat că, printre elementele viitoarei PAC (reforma politicii agricole comune) şi care ţin strict de specificul României, se află simplificarea procedurilor de acordare a plăţilor directe, fără ca acest lucru să încurajeze nemunca.

Potrivit lui Dacian Cioloş, "măsurile sau elementele specifice României sunt cele privind modalităţile de acordare a plăţilor directe. Va exista o schemă simplificată pentru fermele mici pentru că nu numai că se simplifică procedura pentru fermele mici, dar cumulată cu altă măsură poate avea rezultate bune".

Cu această ocazie, comisarul european pentru agricultură a precizat că nu se doreşte "prin această plată directă nici nemunca, nici cheltuirea banului".

Întrebat cum comentează o declaraţie personală prin care afirma că plăţile la hectar, în cazul României, ar putea atinge valoarea de 200 de euro până în 2020, comisarul european pentru agricultură a precizat că acest lucru se poate întâmpla chiar mai devreme.

"Se va ajunge la 200 de euro/ha deja din 2018", a precizat Dacian Cioloş care a adăugat că propunerea "a fost să nu mai aşteptăm până în 2020".

"Practic, România poate beneficia de plata maximă la hectar de 200 euro, până în 2018", a mentionat comisarul european pentru agricultură.

De asemenea, potrivit lui Dacian Cioloş, "PAC este o parte integrantă a bugetului comunitar. Statele care dau mai mult decât primesc se vor uita mai atent la bugetul comun. Este prima dată când bugetul alocat reformei PAC se discută în paralel cu viitoarea alocare bugetară a Uniunii Europene".

El a precizat, totodată, că "România nu este statul membru care are cele mai scăzute plăţi directe", şi a dat ca exemple în acest sens ţări baltice ca Lituania, Estonia, dar şi Portugalia.

Reforma propune flexibilitate mai mare în transferarea banilor

Reforma politicii agricole comune (PAC) după anul 2013 propune o mai mare flexibilitate în transferarea fondurilor între pilonul I (plăţile directe) şi pilonul II (dezvoltarea rurală).

De asemena, reforma PAC propune renunţarea la criteriile istorice în acordarea plăţilor directe şi luarea exclusivă în considerare a unor criterii obiective.

O proporţie de 70% din plăţile directe vor viza susţinerea veniturilor de bază pentru agricultori.

În cazul acestor 70 de procente, se va aplica o plafonare progresivă, pornind de la 150.000 de euro, a ajutoarelor directe primite de fiecare exploatare agricolă, astfel încât nicio fermă nu va putea primi mai mult de 300.000 de euro pe an.

O altă măsură propusă de Comisia Europeană este legarea unei părţi a ajutoarelor directe de practici agricole simple, precum diversificarea culturilor, menţinerea păşunilor permanente sau protejarea rezervaţiilor biodiversităţii sau a unor elemente de peisaj pe cel puţin 7% din suprafaţa arabilă.