Locurile bântuite ale Clujului
Oraşul Cluj ascunde o serie de locuri ce au faima că ar fi bântuite de spirite rele. Este vorba de clădiri care datează din Evul Mediu, dar şi de păduri întunecate, unde oamenii cred că se întâmplă fenomene supranaturale.
20 Mai 2011, 16:24
Unul dintre locurile despre care clujenii cred că ar fi blestemate este Casa Călăului.
De fapt, este vorba de ruinele locuinţei ridicate în Evul Mediu pentru persoanele care exercitau această sângeroasă meserie.
Tocmai pentru că clujenii socoteau că meseria de călău este una necurată, iar persoanele care o îndeplineau nu se bucurau de o simpatie prea mare, Casa Călăului a fost construită în afara cetăţii medievale, lângă zidul de incintă, azi pe strada Avram Iancu.
De-a lungul secolelor, Casa Călăului a fost lovită de o serie de nenorociri, care au transformat-o în repetate rânduri într-o ruină.
Ultima nenorocire s-a petrecut acum câţiva ani. Casa Călăului a fost abandonată, iar acolo şi-au făcut sălaşul nişte săraci fără adăpost.
Într-o noapte, ei au aprins un foc de lemne, ca să se încălzească, iar Casa Călăului a luat foc.
Din nou, din ea au mai rămas doar ruinele.
Acum, însă, istoricii clujeni vor să o reconstruiască şi să o transforme într-o secţie a Muzeului de Istorie, unde să fie expuse instrumentele de tortură din coleţia muzeului.
Printre aceste instrumente se găseşte inclusiv un "coif" din zăbrele de fier, despre care istoricii spun că a fost folosit pentru torturarea lui Gheorghe Doja, conducătorul răscoalei din 1514.
Documentele vremii arată că acest coif, înroşit în foc, i-a fost aşezat pe cap conducătorului răsculaţilor.
Clujenii spun că repetatele nenorociri care au lovit Casa Călăului ar putea avea legătură cu blestemele aruncate asupra celor care au fost trimişi în nefiinţă de către călăii care au locuit în această clădire.
Închisoarea medievală a oraşului
O altă clădire care are o faimă tristă este fosta închisoare a oraşului, un turn situat chiar în centrul Clujului, între casa unde s-a născut regele Ungariei, românul Matia Corvin, şi Consulatul Ungariei.
În turnul închisorii a fost deţinut inclusiv Baba Novac, căpitanul lui Mihai Viteazu. "Turnul păstrează o serie de inscripţii din Evul Mediu, lăsate fie de foşti temniceri, fie de cei care au trecut prin această închisoare", spune istoricul Damian Todiţă.
El spune că, pe lângă torturile "obişnuite" din Evul Mediu, temnicerii din Cluj au scornit altele, noi.
De exemplu, iarna, când era gerul mai cumplit, temnicerii lăsau să curgă apă pe deţinuţii prinşi cu lanţuri şi belciuge de fier de pereţii din piatră şi deschideau larg ferestrele, în aşa fel încât frigul să intre cât mai adânc în oasele oamenilor.
Timp de aproape o sută de ani, vechea închisoare a fost abandonată, mai ales că ea a căpătat reputaţia unui loc bântuit.
Acum, ea a devenit sediul singurului muzeu de speologie din Europa de Est şi adăposteşte o serie dintre lucrurile personale şi fotografiile marelui savant Emil Racoviţă, care a murit la Cluj, la finalul celui de-al doilea război mondial.
Pădurea Nălucilor
Un alt loc cu o reputaţie sinistră este Pădurea Baciului.
Aceasta a căpătat renumele unei adevărate păduri a nălucilor.
Unii dintre localnici spun că au văzut diferite arătări supranaturale de Sânziene.
Alţii spun că au văzut OZN-uri.
Iar zonele cu copaci chirciţi nefiresc sunt considerate drept locuri în care au aterizat extratereştrii.
