LIVE VIDEO: Premierul Ilie Bolojan, la o ediție specială "Probleme la zi", la RRA

LIVE VIDEO: Premierul Ilie Bolojan, la Radio România Actualități.

TEXT: "Probleme la zi" - Premierul României în fața provocărilor momentului (transcriere, RADOR)

Emisiunea: "Probleme la zi" - Realizator: Alexandra Andon - Bună ziua și bun găsit tuturor! Guvernul pregătește angajarea răspunderii pentru reforma administrației, plus măsuri de relansare economică. Sunt premise legislative pe care ar urma să se bazeze și bugetul 2026. Dar care ar fi principali parametrii macroeconomici ai acestuia? Deficitul bugetar mai mic realizat în 2025 a generat critici din partea Partidului Social Democrat la adresa premierului. Așadar cât de aspre sunt aceste critici? Se pot ele transforma într-un vot de sancționare a executivului în viitorul apropiat în parlament? Teme pentru ediția de astăzi, așa cum v-au anunțat și colegii mei de la Radiojurnal, invitatul ediției speciale este primul ministru, domnul Ilie Bolojan. Bună ziua! Vă mulțumesc frumos!

Ilie Bolojan: Bună ziua! Mulțumesc pentru invitație!

Bine ați venit! Sunteți și președinte al Partidului Național Liberal. Şi aș vrea să începem discuția noastră, domnule prim-ministru, cu proiectul acesta legislativ, reforma administrației centrale și locale, unde rezumatul aparent este reduceri de personal cu 10%. Ce își propune, totuși, acest proiect și care vor fi consecințele, dacă ajunge să fie adoptat așa cum l-ați gândit?

Ilie Bolojan: Noi avem ca țară câteva dezechilibre în comparație cu țările Uniunii Europene, în sensul în care administrația locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media țărilor Uniunii Europene, fiind dependentă într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat. Dacă aceste transferuri le-am avea ca fonduri nu ar fi o problemă, dar România transferă aceste fonduri, împrumutându-se, în parte, sume pentru care plătim dobânzi destul de mari. Nu mai putem să mergem în această formulă. Din acest punct de vedere, pachetul acesta de măsuri vine să corecteze aceste dezechilibre. Pe de altă parte, suntem țara din Europa care realizăm prin autoritățile locale cele mai mari proiecte de investiții. Suntem cam la aproape 3% din PIB volum de investiții realizat prin autoritățile locale, dublu față de media europeană.

Asta ar putea fi de laudă pentru autoritățile locale.

Ilie Bolojan: Așa este. Dar aceste investiții sunt asigurate prin transferuri de la bugetul de stat, prin programele naționale, de tip "Angel Saligny", de exemplu, sau din fondurile europene și în cazul orașelor care au o situație financiară mai bună sau comunelor care au economie pe teritoriul lor și din veniturile lor. Prin urmare, avem din impozitele pe proprietate, de exemplu, o pondere de 0,55% din PIB în România, iar în Europa este de 1,85%, deci, de trei ori mai mici. Asta sigur este raportat la puterea de cumpărare. Acest pachet vine să corecteze aceste lucruri. Ce face? Crește veniturile autorităților locale, pentru că, în afară de creșterea impozitelor pe proprietate, le întărește capacitatea administrativă de a le încasa, de a urmări disciplina în construcții. Acest pachet descentralizează decizii către autoritățile locale, de exemplu, astăzi o primărie nu are nicio competență să blocheze sau să limiteze jocurile de noroc pe teritoriu ei. Această lege îi dă această competență. De asemenea, întărește și stimulează performanța în administrație, pentru că dacă îți vei încasa sumele, vei primi direct proporțional bani de la bugetul de stat, dacă nu ți le încasezi, banii îți vor fi reduşi, deci vei fi penalizat și pune administrația în serviciul oamenilor, pentru că, reducând cheltuielile cu personalul excedentar, acolo unde se dovedește că acest lucru este real, banii, în loc să fie irosiți, se duc în servicii mai bune către oameni și în mai multe investiții. Aceasta este miza pachetului pe administrație. Gândiți-vă, de exemplu, că întreg programul Anghel Saligny, pe toate localitățile din România, se ridică la aproximativ 55 de miliarde de lei în toți acești ani. Doar dobânzile pe care România le plătește într-un an sunt valoarea acestui program. Dacă deci nu ne reducem deficitele, dacă nu plătim dobânzi mai mici, în fiecare an programul Anghel Saligny practic nu-l vedem. Gândiți-vă, dacă ne-am folosit mai bine banii, în ce măsură s-ar putea schimba situația în România în anii următori, adică s-ar putea face mult mai multe lucruri pe care oamenii astăzi nu le văd.

Vedeți, să vă spun cum am înțeles eu, mecanismul ar fi în felul următor: primăriile nu-și colectau taxele și impozitele locale, după care veneau și cereau bani la guvern pentru investiții. Corect? Asta ați spus în..., mă rog...

Ilie Bolojan: ... simplificând lucrurile.

... simplificând lucrurile.

Ilie Bolojan: Aceasta este situația pentru că aveau și un nivel al impozitelor destul de mic, pentru că aveam o grămadă de excepții și pentru că, într-adevăr, uneori nu era doar delăsarea primarilor și și lipsa mijloacelor de a-i pune la plată pe rău-platnici, ceea ce însemna două lucruri.

Aici nu înțeleg, pentru că în momentul în care nu-ți plătești taxele și impozitele locale, îți apar penalizări automat, până la urmă trebuie să plătești, nu poți să obții niciun fel de certificat.

Ilie Bolojan: Așa este, dar dacă ești în, de exemplu, erai beneficiar de ajutor social, aveai anumite drepturi până acum, nu ți se puteau reține, chiar dacă nu plăteai niciun impozit și nicio taxă, uneori locuind într-o casă care era construită fără autorizație de construire, locuind în casa părintească, în bună regulă, dar care nu avea făcută succesiunea și erau tot felul de elemente de genul acesta care nu permiteau administrației să rezolve toate cazurile. E adevărat însă că cel mai important element este voința administrației de a face o administrație serioasă în serviciul oamenilor. Şi eu am fost primar 12 ani în Oradea, dar mecanismele pe care le-am creat pe baza legilor existente ne-au permis să avem grade de încasare care întotdeauna au depășit 90-95%, după ce am preluat o situație în care nu era gradul de încasare la fel de ridicat.

Și vine, totuși, colegul dumneavoastră de partid, europarlamentarul Rareș Bogdan, înainte de ședința Biroului Politic Național și spune așa: că a vorbit cu aproape 200 de primari PNL și președinți de consilii județene care "sunt foarte speriați că practic rămân fără cotele defalcate", în condițiile în care la unii dintre ei 40 sau 60% din buget îl fac cu aceste cote defalcate. Rezumând, pentru înțelesul tuturor, că rămân cu mai puțini bani o groază de primari. Ce le răspundeţi?

Ilie Bolojan: Primarii nu rămân cu mai puţini bani, deci în Europa se transferă din bugetul total al autorităților locale în Europa jumătate vine de la ei, jumătate de la bugetul de stat. La noi, 80% de la bugetul de stat. Deci cam asta este ponderea transferurilor în aceste bugete. La ei, veniturile proprii din impozitele şi taxele locale le acoperă cheltuielile cu salariile, la noi veniturile autorităţilor locale sunt de trei ori mai mici decât cheltuielile cu salariile. Și cu asta am spus totul. Banii către autoritățile locale, banii pe care îi încasează autoritățile locale în anul acesta cu siguranță nu vor fi mai puțini decât anul trecut, dar nu poți să și crești foarte mult transferurile către autoritățile locale ca să poată funcționa, să nici nu-ți reduci în administrația locală cheltuielile și să fii pe locul 1 în Europa la investiții. Guvernul României, autoritățile locale din România, fondurile europene au astăzi aproximativ 30.000 de proiecte, 30.000 de proiecte deschise în România. Nu există nici o unitate administrativ-teritorială fără un proiect în lucru în momentul de față. Aceste proiecte nu mai pot fi finanțate în cea mai mare parte din pârghiile actuale. Prin urmare, a fost nevoie să creștem taxele locale în așa fel încât o parte din acest efort de a îmbunătăţi viața oamenilor în fiecare comunitate din România să fie asigurată de cei care sunt direct beneficiari. În același timp, pentru a putea avea investiții în anii următori în administrația locală în continuare, trebuie să corectăm lucrurile care au fost făcute prost în acești ani, în așa fel încât să nu mai avem rețele de canalizare în localitățile în care doar 20% din case se racordează la ele, pentru că înseamnă că 80% din bani sunt aruncați pe geam, să nu mai avem școli reabilitate în zona de rural unde nu mai avem copii și școlile în bună regulă, izolate, cu panouri fotovoltaice, cu tot, tot, tot rămân fără copii, trebuie să te uiți la rata natalității și doar acolo unde, într-adevăr, am suficienți copii investesc, să nu mai facem stadioane în orașe care nu au echipă de fotbal sau să avem două stadioane într-un oraș care are o echipă într-o ligă inferioară. Aceste tipuri de abordări ne consumă resursele. Şi banii pe care îi are această țară, din impozite pe care le plătesc românii, trebuie direcționați către investiții care sau rezolvă probleme locale corect sau generează dezvoltare, pentru că, dacă ne facem o analiză bugetară, vedem că și în 2024, și în 2025 am avut niște investiții enorme, deci am pompat foarte multe investiții care, dacă ar fi avut un efect de multiplicare bun, ar fi generat o creștere economică. Dar s-a văzut că creșterea noastră economică a început să scadă, deși investițiile erau printre cele mai mari, pentru că, în mod evident, o parte din aceste investiții nu mai au un efect de antrenare mare.

Da, chiar mă întrebam... 30.000 de proiecte, dacă cineva are un opis așa al proiectelor existente pentru a vedea cum și cât de justificate sunt, pentru că poate există asemenea cazuri pe care le-ați descris dumneavoastră, dar poate că sunt izolate.

Ilie Bolojan: Da, o bună parte din aceste proiecte sunt pe Programul "Anghel Saligny", de exemplu, o altă parte sunt pe programele care vin de la Ministerul Educației pentru școlile din România, o altă parte sunt pe programele Ministerului Dezvoltării, care vin pe eficiență energetică, pe alte tipuri de proiecte. Și, în felul acesta, multiplicate toate, câteva mii la fiecare minister, avem, într-adevăr, un număr semnificativ de proiecte şi gestionarea acestora este importantă pentru că sunt, gândiți-vă, jumătate din investițiile României, aproape jumătate, pentru că am avut cam peste 7% din PIB investiţii, dar 3% sunt prin autoritățile locale din România.

Efectele acestei reforme, acestei legi, dacă va trece prin Parlament, lege care privește reforma administrației centrale și locale, vor fi parțial și reduceri de personal, cu 10%. Fostul prim-ministru, tot liberal, Florin Cîțu, face și un calcul câte posturi ar urma să dispară.

Ilie Bolojan: În mod cert, acolo unde, în baza unui calcul corect al numărului de angajați, se constată că personalul este supradimensionat, vor avea loc reduceri de personal.

Dar nu va fi un pat al lui Procust - 10% obligatoriu reduceri?

Ilie Bolojan: Având în vedere că se propune o reducere a cheltuielilor cu salariile de 10%, ținându-se cont de toate economiile care s-au făcut în anul trecut - de exemplu, educația preuniversitară nu va fi afectată, pentru că au fost creșterile de norme care au însemnat oricum reduceri de cheltuieli -, fiecare minister, fiecare autoritate, analizându-și specificul respectiv, va putea lua măsurile de rigoare în așa fel încât instituția să funcționeze în bună regulă.

Dar ce trebuie înțeles? În condițiile în care avem deficitele pe care le avem, costul reducerii deficitului trebuie preluat și de către aparatul de stat, care în multe locuri este supradimensionat. Și se vede foarte clar din analiza structurii administrației publice locale că dacă s-ar aplica această lege, în peste 700 de unități administrativ-teritoriale, zeci de primării, care au personalul, chiar cu noua grilă, mai mic, deci nu trebuie să facă absolut nimic. Dar celelalte au un personal supradimensionat. Deci două treimi din administrația din România are nevoie de o reducere de personal, pentru că aici sunt niște costuri pe care tot românii le plătesc și e un aspect nu doar de irosire de resurse, ci și de inechitate față de oamenii care muncesc din greu în România, în sectorul public, în sectorul privat, pentru că ei din taxele lor acoperă aceste costuri salariale și, în loc să avem mai multe drumuri în condiții mai bune, servicii de sănătate mai bune, nu putem să le îmbunătățim din cauza faptului că aceste resurse nu pot fi direcționate acolo, fiind consumate în altă parte.

Această lege pentru care guvernul își va angaja răspunderea privind reforma administrației publice centrale și locale va fi însoțită și de măsuri de relansare economică?

Ilie Bolojan: Da. În discuția pe care am avut-o, aceste două proiecte ar urma să fie adoptate în același pachet. Noi, ca țară, în afară de a ne corecta acumulările negative bugetare pe care le-am înregistrat în acești ani, suntem în situația în care, pentru a dezvolta România în anii următori, trebuie să ne punem economia pe baze sănătoase. Și atunci, sunt câteva probleme de bază și câteva pârghii de stimulare a unor investiții care să genereze locuri de muncă și care să genereze mai multe oportunități pentru români.

Trebuie să ne asigurăm că reducem posibilitățile prin care oameni care sunt apți de muncă ies din economia reală. Asta înseamnă să creștem vârsta de pensionare, pentru că cei care ies la 50 de ani la pensie nu mai au cu cine să fie înlocuiți. Generațiile de astăzi sunt de trei ori mai mici decât cele din urmă cu 20, 30, 40, 50 de ani ca număr, deci nu mai are cine să-i înlocuiască. Asta e o decizie pe care trebuie să o urmărim.

E nevoie apoi să facem în așa fel încât să stimulăm munca și să penalizăm nemunca. Astea sunt elementele de bază de a avea mai mulți oameni, pentru că doar cei care lucrează duc România în spate, acesta este adevărul.

Trebuie să lucrăm la componenta de energie - un alt aspect de bază. Problemele din energie afectează competitivitatea companiilor românești și noi trebuie să lucrăm să avem mai multă energie în România, deci să producem mai mult. Pe gaz, de exemplu, avem două centrale importante într-o fază avansată. Ar trebui să le terminăm.

Dar le avem de multă vreme într-o fază avansată...

Ilie Bolojan: Așa este. Este o formă...

Iernutul e la 95%?

Ilie Bolojan: Acolo este de 10 ani, a fost un proiect prost manageriat, dar anul acesta trebuie să-l finalizăm. Deci, trebuie să creștem capacitatea de producție pe gaz, trebuie să ne terminăm hidrocentralele, lucrăm la asta. E nevoie să ne creștem capacitatea de stocare. Este anormal să avem capacitate de producție în exces în orele de vârf ale zilei, iar seara, când este sub producție, să avem lipsă. Dacă ceea ce putem produce ieftin la prânz, în exces, am stoca, în câteva ore după aceea, spre seară, le-am putea vinde. Dar sunt niște anormalități, dar instalarea a sute de megawaţi de capacități de stocare nu pot fi făcute de pe-o zi pe alta, dacă cei care au fost plătiți la Hidroelectrica, de exemplu, sau la alte companii, n-au făcut ceea ce trebuie ani de zile și întârzierile, de exemplu, sunt foarte mari. Pe partea de valorificare a gazului care va veni suplimentar din Marea Neagră, după 2027 încolo, trebuie să gândim formule de susținere a industriei care să consume acest gaz. Și, deci, astea sunt elementele de bază. Pe lângă acestea, pot fi pachete - și acestea vor fi în acest proiect de lege - care să stimuleze anumite domenii care pot fi relevante, prin acordarea unor deduceri pentru investițiile făcute din impozitele pe profit, prin acordarea unor ajutoare de stat, în așa fel încât, prin măsuri suplimentare de simplificare, de debirocratizare, de scurtare a termenelor de avizare, plus schemele de sprijin, plus rezolvarea problemelor de bază, să ne punem economia, într-adevăr, pe baze sănătoase, în așa fel încât România să se dezvolte în următorii ani. Acest an este un an în care, practic, măsurile de corectare a deficitului se vor încheia, nu vor mai crește taxe și impozite, greutatea va fi preluată și de către aparatul de stat. Trebuie să închidem componenta de nedreptăți, pentru că cât timp nu se rezolvă aspectele care îi deranjează foarte mult pe oameni, e greu să ai o încredere socială serioasă. Şi în a doua jumătate a acestui an se vor vedea, treptat, treptat, efectele acestor măsuri. Asta înseamnă că va trebui să ne scadă inflația...

Ajungem la prognoza pentru viitorul buget, pentru bugetul 2026. Dar până atunci mai sunt trei zile, am impresia, până pe 26 ianuarie, dacă am citit corect, ar fi momentul la care să fie concretizate, să fie puse pe hârtie aceste măsuri de relansare economică, ce ar veni la pachet cu reforma administrației publice locale și centrale. Şi vă întreb: câte dintre ele sunt bătute în cuie în momentul acesta și cum le putem enumera, foarte pe scurt?

Ilie Bolojan: V-am spus, sunt schemele...

Creșterea vârstei de pensionare e una dintre ele?

Ilie Bolojan: Nu, sunt schemele... Creșterea vârstei de pensionare va fi adoptată printr-un proiect ulterior legislației privind reforma în administrație.

Și dați-mi voie să facem precizare pentru ascultătorii noștri, cu scuze că vă întrerup: creșterea vârstei de pensionare, pentru cine? Pentru toată lumea sau...?

Ilie Bolojan: Pentru toate categoriile care astăzi se pensionează la 48, 49, 50 de ani, nu mai putem să ducem aceste lucruri, trebuie să facem aceste corecturi. Pachetele, legislația va defini pachete de sprijin care să susțină, de exemplu, componentele de cercetare- dezvoltare, care să susțină investițiile străine în România, pentru a le atrage, care să susțină anumite sectoare care au valoare în viitor, de exemplu, componenta de metale rare - v-am dat câteva exemple. În aceste zile se definitivează toate aceste detalii și până săptămâna viitoare, aceste două pachete ar trebui să fie integral finalizate.

Și inițial a apărut că pe 29 ianuarie urmează să-și angajeze Guvernul răspunderea pentru reforma aceasta a administrației publice locale și centrale, la pachet cu măsurile de relansare economică. Ulterior am înțeles că abia în luna februarie. Este o amânare şi dacă da, de ce?

Ilie Bolojan: Procedura de angajare a răspunderii este o procedură care durează mai multe zile. Atunci când am spus că în prima parte a lunii februarie, am luat în calcul angajarea răspunderii înainte de data de 1 ianuarie și derularea procedurii, 1 februarie, vă rog să mă iertați - și derularea procedurii, închiderea procedurii în prima parte a lunii februarie. Deci ținta este să angajăm răspunderea Guvernului înainte de data de 1 februarie.

Deci veţi trimite textul la Parlament înainte de 1 februarie. Nu amânaţi.

Ilie Bolojan: E o problemă, pur și simplu, de convocare a Parlamentului în sesiune extraordinară. De luni într-o săptămână începe activitatea parlamentară și atunci este și o logică de a nu mai face încă o ședință cu câteva zile înainte, la finalul săptămânii.

Pentru că în mediile de analiză politică a fost vehiculată ideea că amânarea - că este vorba de o amânare, în primul rând, că în loc de 29 ianuarie va fi cândva în februarie angajarea răspunderii și că motivul sunt fisurile în susținerea guvernului condus de dumneavoastră. Sunt fisuri, există riscul unei moțiuni de cenzură la care să achieseze măcar o parte dintre parlamentarii care susțin în momentul de față coaliția?

Ilie Bolojan: Susținerea guvernului, în afară de declarațiile publice, se testează în Parlament și atunci când guvernul își va asuma răspunderea, va fi testul de susținere parlamentară. În condițiile în care se depune moțiune de cenzură, după aceea, sigur că se va face un vot pe această temă și se va testa această susținere.

Și vă temeți că ar putea trece?

Ilie Bolojan: Nu am niciun fel de probleme pe această temă. Aș comenta doar în singur lucru: unul din elementele importante care țin de predictibilitatea unei țări, unul din elementele importante care formează încrederea, de exemplu, a piețelor și a investitorilor și costul dobânzilor, ține și de stabilitatea politică. Cu cât senzația de instabilitate politică este mai mare - și dacă te uiți, într-adevăr, pe zona de declarații publice, poate părea acest lucru - cu atât această senzație de impredictibilitate este mai mare, ceea ce nu ajută nici economia și nici percepția vis-à-vis de o țară. Dar nu este niciun fel de problemă schimbarea...

Nu este niciun fel de problemă, pentru că dumneavoastră credeți că o moțiune nu ar avea șanse sau că nu va fi votată o moțiune de cenzură sau pentru că dumneavoastră personal numai așa veți face și asta e, decizia le aparține celor din coaliție?

Ilie Bolojan: Aici nu faci ceea ce vrei, ci faci ceea ce este nevoie pentru țara noastră. Atunci când ai astfel de deficite, de 9,3%, cum am avut noi în 2024, pe care trebuie să le corectezi, nu există nicăieri corecții de asemenea deficit fără niște costuri, pentru că a corecta astfel de deficite este, într-o formă simplificată, exact cum ai trata un om care are probleme de sănătate. Aici e vorba de sănătatea economică și orice tratament are niște costuri și niște dureri. Dacă nu era niciun fel de problemă, probabil că era o înghesuială mai mare la poziția de premier. Deci știm că aceste lucruri nu se fac foarte, foarte comod și atunci, în astfel de situații, nu există niște soluții care rezolvă toate problemele fără să nu afecteze pe nimeni, nu există așa ceva și trebuie să facem ceea ce este nevoie ca să îndreptăm lucrurile. Dar pentru mine, ca persoană, de foarte multe ori este o situație ingrată, nu este o situație comodă să faci asta, dar întotdeauna m-am gândit că alți oameni, în situații poate mult mai dificile, fac ceea ce trebuie pentru familiile lor, pentru țara lor, pentru țara noastră, în cazul acesta și atunci, asta este răspunderea pe care o am în această perioadă și fac ceea ce este necesar pentru țara noastră.

Vin, totuși, din interiorul coaliției de guvernare sugestii că, da, protocolul coaliției spune premierul pentru o perioadă de un an și zece luni este de la PNL, dar că nu se spune care este numele acelui premier. Există competitori în PNL? Doritori pentru acest post?

Ilie Bolojan: Nu e o problemă legată de persoana premierului. Chiar dacă mâine s-ar schimba premierul, indiferent cine ar fi el, problemele acestea rămân. Din cauza acestor probleme care au fost parțial rezolvate până acum, n-a fost o apetență pentru poziția de premier a României în vara anului trecut.

N-a apărut nici o apetență acum, în ultimele luni?

Ilie Bolojan: Ascultați-mă, doar în media, doar în zona de speculații, apar astfel de lucruri. Eu, în relațiile cu toți colegii mei, nu am constatat acest lucru, dar v-am spus, nu asta este temerea mea.

De asemenea, Partidul Social Democrat a criticat, prin cel puțin două voci, dintre care una este cea a președintelui PSD, Sorin Grindeanu, faptul că deficitul bugetar pe 2025 a fost mai mic decât, cel puțin conform estimărilor, a fost mai mic decât cel pe care l-ați simtit și că asta ar fi un lucru de reproșat la adresa Guvernului.

Ilie Bolojan: Da. Deficitul pe 2025, care a fost anunțat, este deficitul pe cash, adică deficitul pe banii efectiv pe care i-am plătit, care însă este un deficit de etapă, pentru că el se finalizează în martie, atunci când se înregistrează și datoriile cu care România, Guvernul sau alte autorități intră în anul următor, adică în 2026. În momentul în care se adaugă și aceste datorii, vom depăși foarte probabil 8%. Vă rog să vă aduceți aminte că în 2024, deficitul a fost pe două componente. Prima dată a fost 8,7% pe cash, după care când s-au adunat arieratele și datoriile a devenit 9,3%. Acum suntem la 7,7% și când se vor aduna aceste arierate pe care le are statul, vor fi câteva puncte procentuale, cu siguranță vom avea un deficit mai mare. Pe de altă parte, cu cât ai redus situația mai mult, cu atât efectele pe anul acesta vor fi mai scăzute, pentru că România s-a angajat să ajungă la un deficit de 3% în 2030. Deci noi avem o scară pe care trebuie să coborâm. Dacă ai coborât, de exemplu, două scări într-un an, înseamnă că anul viitor va trebui să faci o coborâre mai mică. Și deci nu este niciun fel de problemă asta, dar este surprinzător să vezi un partid din coaliție care are și el meritul de a ajunge în această situație, pentru că acest rezultat este un efort de echipă a tuturor miniștrilor, al parlamentarilor care au susținut proiecte de legi, pentru că fără reducerea cheltuielilor în administrație, fără sporul de condiții vătămătoare, care a fost redus, fără cele 10% la fondurile europene, care au fost reduse, fără măsurile din educație, care au fost luate, nu puteam să ne reducem cheltuielile de salarii într-o lună de la 14,2-14,3 miliarde la 13,6 miliarde în ultimele luni, în așa fel încât să avem un trend descendent a cheltuielilor de salarii ș.a.m.d. Acestea sunt realitățile.

Și vorbim despre faptul că Guvernul intră și cu niște datorii care încă nu au fost luate în calcul în anul următor, în anul 2026, datorii care vor fi acolo contabilizate în bugetul pe 2026. Mă duce cu gândul la întrebarea dacă mai există datorii pentru furnizorii de energie și dacă în condițiile anului 2026 se va mai menține plafonarea tarifelor la gaze naturale pentru clienții casnici.

Ilie Bolojan: Deci mai avem restanțe la zona de energie, mai avem în zona de sănătate, de exemplu, de concedii medicale, plata concediilor medicale. Într-un an de zile, România plătește concedii medicale de aproximativ 6 miliarde de lei, deci 1,2 miliarde euro, ceea ce este o sumă destul de mare şi...

Mă și întreb cam cât revine pentru o persoană activă.

Ilie Bolojan: Depinde de câte zile de concediu are.

Așa, ca medie, dar vă rog.

Ilie Bolojan: În această situație, în mod evident, anul trecut am recâștigat credibilitatea României în fața piețelor, iar atingerea țintei de deficit era o necesitate, pentru că, din păcate, în anii trecuți, nu ne-am respectat angajamentele și țintele de deficit. A fost un obiectiv important și asta contribuie la scăderea dobânzilor pe care le plătește România. Anul acesta, în calculul de scădere a ratei inflației, schemele de protecție în zona de gaz, de exemplu, sunt un element important și facem în aceste zile toate calculele în așa fel încât schema de plafonare, care expiră în primăvară, să vedem ce decizie vom lua, care sunt simulările legate de piața de gaz, care sunt posibilele efecte și care ar fi efectele în zona inflaționistă, pentru că întotdeauna o creștere a costului energiei, că este energie electrică sau este gaz, are un impact pe tot lanțul, aceste componente intrând, practic, în fiecare produs pe care îl avem în România și, deci, lucrăm la analiza acestei scheme de plafonare în așa fel încât să vedem care sunt evoluțiile în perioada următoare.

Așadar, nu este certă eliminarea plafonării.

Ilie Bolojan: Nu este certă eliminarea plafonării, dar nici nu o putem lungi foarte mult, pentru că noi avem o procedură de infringement. Deci noi încălcăm o directivă europeană cu această formulă de plafonare și nu mai avem foarte mult timp, e vorba doar de nivel de luni, în care am mai putea să facem o anumită formulă tranzitorie. Trebuie să vedem cum vom gestiona lucrurile în perioada următoare. Cel mult într-o săptămână, două, vom lua o decizie pe baza analizelor care se fac, în așa fel încât să fie o decizie predictibilă cu câteva luni de zile înainte, în așa fel încât piața de gaz să poată să se așeze și să nu ajungem până foarte aproape de luna aprilie.

Acum, gândindu-ne, domnule prim-ministru Ilie Bolojan, gândindu-ne la luna februarie, pare să fie o lună aglomerată, pentru că este așteptată decizia Curții Constituționale în privința pensiilor magistraților, este această angajare a răspunderii pe reforma administrației. Ambele sunt premise pentru bugetul 2026, corect?

Ilie Bolojan: Da.

Bun, în aceste condiții, dacă vreuna dintre ele întârzie, ce faceți cu bugetul 2026?

Ilie Bolojan: Dacă întârzie decizia Curții Constituționale, vom intra într-o zonă în care nu mai putem să ne recuperăm cei peste 200 de milioane de euro pe care avem reținuți pentru jalonul legat de pensiile magistraților. Acesta este un efect, avem o perioadă intermediară în care mai poți răspunde la clarificări, dar dacă nu se va tranșa această problemă, acesta, din păcate, va fi un efect foarte probabil. În ceea ce privește pachetul pe administrație, el are niște efecte importante, nu doar direct asupra bugetului, dar are și asupra bugetului, dar are efecte de sistem, pentru că schimbă abordarea în administrația din România. Și deci el este un pachet foarte important, pentru că altfel ești pus în situația să construiești bugete care nu se bazează pe aspecte predictibile. Bugetul se construiește pe legile care sunt în vigoare în momentul respectiv, de aceea ai nevoie de toate legile care au un impact bugetar să fie aprobate, iar pentru a avea predictibilitate, pentru a ne respecta angajamentele în așa fel încât să scădem semestru de semestru dobânzile pe care le plătește România, trebuie să ne respectăm țintele. A respecta un angajament este o dovadă de seriozitate și de predictibilitate. Asta trebuie să facem.

Dar în cazul în care decizia CCR va fi amânată sau va fi de admitere a contestației de neconstituționalitate, în cazul în care nu este dus la bun sfârșit procedeul... nu este dusă la bun sfârșit adoptarea acestei legi privind reforma administrației publice centrale și locale, la pachet cu pachetul de relansare economică, mergeți înainte cu bugetul în februarie? Mai încape amânare față de sfârșitul lunii februarie?

Ilie Bolojan: Indiferent ce se întâmplă în perioada următoare, bugetul ar trebui să fie adoptat în condiții normale cât mai repede posibil. Bugetul nu a fost adoptat, pentru că pachetul pe administrație n-a fost susținut de către toate partidele. Acesta este adevărul.

Și acum este?

Ilie Bolojan: Acum este.

Acum este ca rezultat al unor negocieri, a unor concesii sau pur și simplu s-au lăsat înduplecate?

Ilie Bolojan: Acum este un rezultat al discuțiilor, pe de o parte, tehnice care au avut loc, pentru că sunt tot felul de soluții legate de cum se face reducerea în administrație. Întotdeauna reducerile nu sunt foarte comod nici de susținut și nici de făcut. Pe de altă parte, s-a pus în discuție câteva pachete de relansare economică, pe care personal le susțin cât timp sunt făcute în așa fel încât impactul lor să nu creeze probleme de echilibre bugetare și, într-adevăr, se duc către direcții care au un potențial de multiplicare în economia românească.

Și bugetul acesta, a început deja lucrul la acest buget. Este...

Ilie Bolojan: Se lucrează la buget în momentul de față.

Dar, așa, care sunt principali parametrii macroeconomici? Care ar fi produsul intern brut? Care ar fi deficitul bugetar pe care îl doriți? Care ar fi inflația prognozată?

Ilie Bolojan: Am putea ținti un produs intern brut care să depășească 2.000 de miliarde. Am putea fi în situația în care să țintim un deficit care să se apropie de 6%. Aici sunt discuții tehnice în aceste zile.

Să se apropie de jos în sus sau de sus...? Adică să se apropie până în șase sau un pic peste?

Ilie Bolojan: Adică să fie, cel puţin un pic peste șase, dar cât mai aproape de șase, în așa fel încât să avem un acord și cu echipa tehnică a Comisiei Europene. Să ne respectăm și angajamentul financiar luat de reducerea deficitului, pentru că noi în fiecare an avem ținte de reducere. De asemenea, partea de reducere a inflației este importantă. Am putea să ajungem la o inflație care să fie puțin peste 4%. Cam acestea sunt niște indicatori importanți pe care se poate construi bugetul. Şi săptămâna viitoare, Ministerul de Finanţe va anunța detaliile. V-am dat niște cifre indicative, pentru că acestea sunt în discuție în aceste zile.

Dar ca principiu de alocare, se schimbă ceva? Vor fi bani mai mulți pentru anumite domenii? Cum va arăta, comparativ, grosso modo, bugetul față de 2025?

Ilie Bolojan: Sunt câteva aspecte importante legate de bugetul pe anul acesta. Vom avea o componentă importantă de investiții și în acest an, mai mare decât media țărilor din Uniunea Europeană, în general, pentru că e un an în care se suprapun mai multe bugete de investiții, iar cel mai important dintre ele este programul PNRR. Avem de cheltuit până în luna august aproape 11 miliarde de euro, o sumă destul de mare, la care se adaugă încă cinci miliarde de euro din fondurile de coeziune. Ca atare, principala concentrare este să nu pierdem acești bani, cel puțin cei din PNRR, și întrucât absorbția lor înseamnă și alte cheltuieli din bugetul național sau din bugetele locale, sume care nu sunt eligibile, atunci, practic, grosul bugetului va fi direcționat către finalizarea acestui program în așa fel încât să menținem zona de construcții într-o capacitate economică bună și, sigur, să ne absorbim banii europeni. Asta înseamnă că, de exemplu, la nivel național, din cele aproximativ 23-24 de miliarde de euro pe componenta de investiții, gândiți-vă că mai mult de jumătate vor fi fondurile europene și aceasta va fi o caracteristică importantă. De asemenea, va fi o creștere a veniturilor administrației publice locale, datorită creșterii veniturilor proprii din impozitele pe proprietate și, în felul acesta, aceste investiții ar trebui direcționate către cofinanțarea proiectelor europene care sunt în lucru în localitățile noastre. Dacă nu ne reducem personalul excedentar, în loc să se ducă către investiții, se duc acolo, ceea ce ar fi incorect față de cetățenii noștri. Celelalte sisteme mari: sistemul de sănătate va avea un buget - cred că, pentru prima dată, după foarte mulți ani de zile. Suntem în situația în care CASS-ul aproape că va acoperi partea de sănătate. Lucrurile care n-au sunat bine anul trecut și anume, extinderea plății contribuției de sănătate la multe din categoriile de persoane care erau exceptate, ne-a făcut să ne creștem baza de impozitare în așa fel încât, deci, veniturile sunt mai mari în sănătate - ceea ce înseamnă că vom putea să degrevăm ușor, să spunem, bugetul de stat, să ne mai facem niște economii pe această componentă.

Am impresia că am auzit la un moment dat, poate, pe ministrul de finanțe spunând că bugetul 2026 se va baza pe o estimare mai realistă a veniturilor la buget. Ce se întâmpla până acum de nu era realistă estimarea, dacă e așa?

Ilie Bolojan: Miniștrii de finanțe, de multe ori, într-o coaliție sunt într-o situație ingrată și știu că am participat, în calitate de președinte de partid, în 2024, la formarea bugetului pe 2025. Și întotdeauna când se stă la o masă de genul acesta, ideile de a face, de a duce cheltuieli într-o zonă sau alta, de a mări ceva, de a face ceva sunt multe. Când e vorba de a reduce cheltuieli, de a vedea de unde sunt acești bani, de obicei sarcina rămâne în zona ministrului de finanțe și atunci el are două posibilități. Dacă are o coaliție serioasă, trebuie luate măsuri în oglindă, pentru ca ceea ce se propune în plus să se compenseze de undeva, asta înseamnă alte măsuri. Dacă nu are acest suport politic și o responsabilitate, se rezolvă lucrurile din estimările bugetului, se subevaluează uneori cheltuielile, se supraevaluează, din păcate, veniturile și din aceste cauze am fost în situația în care, mulți ani la rând, dacă ne uităm, am început bugetul cu un anumit deficit, 7%, am ajuns la jumătatea anului, 7,7%, și am terminat anul cu un alt deficit.

Da. Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, chestiunea asta legată, revenim puțin la ea, legată de decizia Curții Constituționale în privința pensiilor magistraților, dacă este admisă excepția asta de neconstituționalitate și de data aceasta, este un motiv politic pentru a vă retrage sau o considerați un blam?

Ilie Bolojan: Acest proiect de lege este făcut în mod corect, respectă prevederile constituționale și este unul moral față de cetățenii noștri. Și, având în vedere că respectă aspectele legate de constituționalitate, mă aștept să fie validat și să fie în bună regulă. Aceasta este premisa de la care plec.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să revin puțin la chestiunea banilor care vin la autoritățile locale din taxele și impozitele pe proprietate, pentru că, în afară constatării că au crescut, au crescut foarte mult, sunt făcute anumite critici și aș zice că trebuie ascultată argumentația legată de impozitele pe mașini, care nu ar mai respecta principiul proporționalității cu poluarea.

Ilie Bolojan: Impozitele pe mașini respectă acest principiu, în sensul în care, pe lângă impozitul pe proprietate, de care erau scutite până anii trecuți mașinile electrice, se aplică anumite discounturi pentru mașinile care nu poluează și se aplică anumite penalizări pentru mașinile care sunt mai vechi sau care poluează, în așa fel încât să existe o schemă relativ simplă, ușor de aplicat, care a fost acceptată de către Comisia Europeană, pentru impozitarea mașinilor din România atât pe componenta de poluare, cât și pe componenta de proprietate. Și e adevărat că această impozitare se aplică inclusiv celor hibrid, deci aici apare o oarecare, să spunem, percepție de nedreptate, dacă aș putea să o spun așa, pentru că ele au fost echivalate cu o putere a motorului, dar acesta este un an de tranziție și după ce vom vedea cum se aplică aceste impozite la mașini, pe parcursul acestui an vor fi analizate aceste scheme de impozitare, în așa fel încât dacă se constată că anumite lucruri nu funcționează așa cum ar trebui, cât mai echitabil, cât mai corect, lucrurile să fie în bună regulă. Pe de altă parte, mi se pare anormal că dacă ai o mașină electrică foarte scumpă, să plătești un impozit la nivelul unei mașini diesel cu cea mai mică capacitate.

Da, exemplele erau cumva altele, calcule făcute de diverse asociații ale producătorilor, importatorilor și anume, că o mașină care poluează mai puțin, chiar dacă are o capacitate ușor mai mare, plătește de două ori mai mult decât una care poluează mai mult, deși are o capacitate mai mică. Asta este ceea ce am văzut eu în argumentația lor. Credeți că se întâmplă? Nu se întâmplă? Știți că se întâmplă sau nu aşa?

Ilie Bolojan: Nu am toate detaliile acestor aspecte, dar v-am spus, având în vedere că pe zona de hibrid și pe zona de electric ani de zile au fost niște facilități importante, trebuie echilibrate lucrurile. Excepțiile pe care le-am făcut în acești ani ne-au distrus bazele de impozitare. Atunci când ești în spațiul public, când ești în fața unui microfon sau în Parlament, este ușor să dai veşti bune, să vii, să propui scutiri, găsind tot felul de motive. Ele pe fond sună bine. Problema este că cineva trebuie să plătească niște taxe pentru orice scutire care se acordă, pentru orice facilitate. Și la fel cum o mașină electrică, o mașină hibrid, are nevoie de un asfalt pe care să circule, cineva trebuie să plătească costurile acelui asfalt. Și atunci și aceste mașini, cu tot respectul, trebuie să contribuie la veniturile autorităților locale care le asfaltează strada pe care circulă și deci e nevoie să reducem excepțiile dacă vrem să vedem mai multe lucruri realizate în România și toți cei care într-o formă sau alta beneficiază de anumite servicii pe care le folosesc nu trebuie să lase pe umerii altor cetățeni plata acestor mici cofinanțări pentru acele bunuri publice pe care le folosim cu toții.

Ați vorbit despre taxele și impozitele locale, pe proprietate în principal, cu o perspectivă spre 2027, când ar urma să crească din nou taxele pe proprietate?

Ilie Bolojan: Nu ar urma să crească taxele pe proprietate în 2027, dar România, în PNRR, s-a angajat că va pregăti un model de calcul în care impozitul pe proprietate să se facă la valoarea de piață. În aproape toate țările europene, impozitarea proprietății se face la valoarea de piață. Noi am rămas cu niște indicatori vechi în care valoarea era una de tip contabil, definită, după care se aplicau diferite procente, în funcție de localitate, în funcție de zonarea localitatii și așa mai departe. Anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România. În momentul în care acest soft, care este în lucru la Ministerul de Finanțe, printr-o colaborare cu Banca Mondială, va fi finalizat în acest an, el primește date din piață, toate tranzacțiile care se fac în România trebuie comunicate într-un sistem, în așa fel încât, din sutele de mii de tranzacții care se fac într-un an de zile, să determin valoarea de piață a unor imobile în zona Militari, în București, sau într-un cartier din Timișoara, sau din Iași, și așa mai departe, sau într-o comună din România. Deci, ar trebui ca din 2027 primăriile și cetățenii să aibă un soft în care să se vadă valoarea de piață a imobilelor din fiecare localitate, cât de cât pe zone, care să fie o bază de calcul pentru impozitele locale. Deci, nu e vorba de o creștere, e vorba pur și simplu de o rafinare, de o granulare acestor date, pe care astăzi nu le avem, lucrăm la ele.

Da, toată lumea se așteaptă, totuși că, dacă e vorba despre o evaluare, despre o valoare de piață, raportându-se la aceea, normal că ar fi mai mulți bani.

Ilie Bolojan: Una este valoarea de piață și alta este procentul. Deci, valoarea unui impozit se determine din două componente - baza, valoarea de piață, și procentul de impozitare. Primăriile vor avea posibilitatea să regleze acest procent. Chiar dacă, ipotetic, baza de impozitare, valoarea de piață, este mai mare decât valoarea de astăzi. Astăzi e undeva, cred, în jur de 500, puțin peste 500 de euro pe metru pătrat. Sigur, în zona de rural este mai mică, sigur, în zona de urban este mai mare. Dar, acest calcul va putea fi reglat de către primării în așa fel încât nivelul impozitelor din România să nu fie diferit într-o proporție generală în 2027 față de 2026.

Acum, în interiorul Guvernului, domnule prim-ministru Ilie Bolojan, este așteptată, nu, o nouă numire la Ministerul Educației, cât de aproape sunteți de o asemenea numire?

Ilie Bolojan: Trebuie să încercăm să o închidem până pe sfârșitul acestei luni.

Câte nume aveți în vedere?

Ilie Bolojan: Dați-mi voie să purtăm o discuție în conducerea partidului și vom anunța după ce se dă un vot.

Dar au fost cristalizate câteva variante?

Ilie Bolojan: Sunt mai multe ipoteze de lucru. Discut cu colegii noștri și vom lua o decizie.

În ceea ce privește Ministerul Justiției, acolo unde ministrul Radu Marinescu este acuzat de plagiat, ce fel de argumente așteptați, dacă așteptați, din partea domniei sale sau din partea cui, pentru a fi clar ce s-a întâmplat cu teza domniei sale de doctorat?

Ilie Bolojan: Deci a apărut această acuzație de plagiat pe care domnul Marinescu ar fi făcut-o în urmă cu, nu știu, 15-20 de ani. Am mai spus asta, am încercat să-mi evaluez miniștrii după ceea ce fac în timpul mandatului. Pentru că ei au susținerea politică pe care o au, cum are și domnul Marinescu, așa cum s-a văzut și în spațiu public, și înțeleg că există contestații depuse la comisia de etică a Universității din Craiova, acolo unde dânsul și-a susținut doctoratul, și, practic, această comisie va trebui să ia o decizie într-un sens sau în altul. Eu am spus-o și-o repet, plagiatul este un furt și orice om rațional înțelege că e un lucru cu care nu poți să te lauzi ...

Știre în curs de actualizare